Peter Magyar, viitorul lider al Ungariei, a anunțat că țara sa va continua să caute cele mai avantajoase surse de energie, inclusiv din Rusia, o declarație care contrazice promisiunile anterioare privind eliminarea treptată a importurilor de combustibili din Rusia. Afirmațiile sale sugerează o abordare pragmatică în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, accentuând importanța costurilor și a stabilității, chiar dacă acest lucru înseamnă continuarea colaborării cu Moscova.
Prioritatea: prețul cel mai mic
În prima sa conferință de presă după ce a câștigat alegerile din 12 aprilie, Magyar a subliniat că guvernul va acorda prioritate achiziționării de petrol și gaze naturale la cele mai mici prețuri disponibile. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat Magyar. Comentariile sale au intervenit într-un context european tensionat, în condițiile în care Uniunea Europeană a salutat încetarea mandatului premierului Viktor Orban, criticat frecvent pentru abordarea sa în ceea ce privește tranziția energetică a blocului comunitar și relațiile cu Rusia.
Implicații pentru relațiile cu UE
Decizia lui Magyar de a menține deschise canalele de aprovizionare cu energie rusească ar putea crea tensiuni cu liderii Uniunii Europene, care se pregătesc să abandoneze complet importurile de energie din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Magyar a sugerat chiar că ar fi oportună relaxarea sancțiunilor impuse de UE asupra energiei rusești, argumentând că nimeni nu dorește să plătească prețuri exagerate pentru energie. Această poziție riscă să complice eforturile UE de a-și reduce dependența de combustibilii fosili ruși și ar putea alimenta dezbaterile privind politica energetică europeană.
Dependența persistentă de sursele rusești
Ungaria rămâne una dintre țările cele mai dependente de energia rusească din Uniunea Europeană, importurile din această sursă reprezentând aproximativ 90% din necesarul său energetic. În contextul crizei energetice globale și a perturbărilor cauzate de războiul din Ucraina, Ungaria s-a confruntat cu dificultăți semnificative în asigurarea aprovizionării cu energie. În ianuarie, o secțiune a conductei Drujba, o rută vitală pentru transportul petrolului rusesc prin Ucraina, a fost avariată, ceea ce a afectat grav capacitatea Ungariei de a primi petrol prin această conductă. Ca urmare, Budapesta a fost nevoită să folosească rezervele strategice și să reducă producția rafinăriei MOL. Pentru a compensa deficitul, rafinăria MOL a crescut importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, care primește petrol prin conducta Adria. Importurile maghiare prin Croația au totalizat aproximativ 100.000 de barili de petrol pe zi în martie, inclusiv țiței libian și norvegian. Această schimbare a surselor de aprovizionare a crescut costurile, diminuând avantajele financiare pentru Ungaria.
