Conform Playtech.ro: Sonda Spațială Voyager: O capsulă a timpului radioactivă trimisă în spațiul cosmic
În inima discului de AUR Voyager, o capsulă a timpului cosmică, se află un element radioactiv care ar putea dezvălui secretele mesajului către orice civilizație extraterestră care l-ar putea găsi. Uraniul-238, un element cu un timp de înjumătățire extrem de lung, a fost plasat pe capacul discului. Scopul este simplu, dar genial: de a oferi un ceas universal, independent de orice limbă sau calendar specific.
Ceasul Atomic al lui Voyager
Pe capacul din aluminiu al fiecărui disc de AUR Voyager, o mostră pură de uraniu-238, cu o suprafață de doar câțiva centimetri pătrați, a fost aplicată cu grijă. Alegerea nu a fost întâmplătoare. Uraniul-238 se dezintegrează într-un ritm constant, generând o serie de alte elemente prin reacții radioactive. Măsurând cantitatea de uraniu rămasă și a produselor rezultate, orice civilizație extraterestră ar putea calcula vârsta mesajului, oferind o referință temporală precisă.
Acest concept se bazează pe un fenomen fizic universal, care transcende barierele lingvistice și culturale. Timpul de înjumătățire al uraniului-238, de aproximativ 4,5 miliarde de ani, a fost esențial pentru o misiune cosmică cu o durată potențială de miliarde de ani. Un izotop cu un timp de înjumătățire mai scurt ar fi fost inutil, deoarece probele s-ar fi dezintegrat prea rapid, îngreunând interpretarea. Uraniul-238, în schimb, rămâne măsurabil pe scări de timp comparabile cu existența planetelor și a stelelor.
Hărți cosmice și repere temporale
Dincolo de uraniu, discul conține și o hartă a pulsarilor. Acesta este un al doilea ceas cosmic ascuns, asemănător cu cel utilizat pe plăcile sondelor Pioneer 10 și Pioneer 11. Harta indică poziția Soarelui în raport cu 14 pulsari, stele neutronice care emit semnale regulate, servind ca repere celeste.
Pulsarii, deși se rotesc extrem de rapid, încetinesc treptat și previzibil. Pe capacul discului, perioadele lor de rotație sunt notate în cod binar. O civilizație suficient de avansată ar putea compara aceste valori cu cele actuale ale pulsarilor, pentru a estima durata scursă de la lansarea Voyager.
Astfel, discul oferă două metode independente de estimare a timpului. Această redundanță nu este un accident, ci o caracteristică a inteligenței profunde a proiectului. În cazul în care oricare dintre metode ar fi incorectă, cealaltă ar putea valida sau infirma rezultatele.
Lansat în 1977, mesajul Voyager continuă să călătorească prin spațiul interstelar, purtând cu sine speranța unei întâlniri viitoare și a unei înțelegeri interstelare.
Sursa: Playtech.ro
