Scorul global al democrației a crescut ușor, indicând o posibilă stabilizare a declinului observat în ultimii ani, conform celui mai recent raport al Economist Intelligence Unit (EIU). Aproape trei sferturi dintre țările evaluate își mențin sau își îmbunătățesc scorurile, marcând o creștere de 0,02 puncte a indicelui global.
O ușoară îmbunătățire după ani de scădere
EIU evaluează 167 de țări pe o scară de la 1 la 10, clasificându-le în patru categorii: democrații depline și imperfecte, regimuri hibride și autoritare. Norvegia își păstrează poziția de cea mai democratică țară din lume, ocupând acest loc de 16 ani. Noua Zeelandă se clasează pe locul doi, urmată de alte țări nordice.
Cele mai mari îmbunătățiri au fost înregistrate în zona de mijloc a clasamentului. America Latină și Caraibe au prezentat o creștere a scorurilor în mai mult de jumătate din țări, beneficiind de participarea politică sporită. Asia și Africa subsahariană, cu populații tinere, demonstrează un interes crescut pentru politică, reflectat în recentele proteste din Nepal, Kenya și Madagascar.
Impactul Votului și al Politicii
Participarea la vot a crescut în unele țări, parțial datorită influenței lui Donald Trump. Alegerile din Canada, spre exemplu, au atras un număr record de alegători, urmată fiind și de România. Canada a urcat cinci locuri, ajungând pe locul nouă. De asemenea, România a făcut progrese, trecând de la un regim hibrid la o democrație defectuoasă.
Danemarca a urcat patru locuri, pe locul trei, datorită modului în care a gestionat amenințările la adresa Groenlandei. În Statele Unite, însă, efectul a fost invers. Eforturile de modificare a limitelor electorale, utilizarea armatei pentru a reprima protestele și polarizarea politică au afectat scorul Americii.
Statele Unite au pierdut 0,2 puncte față de anul precedent și rămân o democrație imperfectă. Declinul democrației globale ar putea încetini ușor, dar în America, tendința negativă nu se oprește.
