Un studiu recent realizat de Universitatea din California, San Francisco, relevă o legătură între îmbătrânirea plămânilor și evoluția severă a infecțiilor precum gripa și COVID-19 la persoanele în vârstă. Cercetarea arată că celulele pulmonare îmbătrânite pot declanșa un răspuns imun exagerat, ceea ce transformă infecțiile aparent ușoare în forme critice.
Celulele pulmonare îmbătrânite și răspunsul imun excesiv
Studiul evidențiază faptul că pe măsură ce înaintăm în vârstă, celulele din țesutul pulmonar suferă modificări cantitative și calitative. Aceste celule îmbătrânite reacționează diferit la virusuri, activând un răspuns imun mult mai puternic decât cel normal. Fenomenul poate explica de ce unele persoane în vârstă dezvoltă forme grave ale bolilor respiratorii, chiar dacă inițial simptomele apar ușor.
Cercetătorii au observat că, în cazul persoanelor în vârstă, sistemul imun tinde să devină hiperactiv, ceea ce poate duce la leziuni ale țesuturilor pulmonare și la agravarea simptomelor. În esență, celulele îmbătrânite trimit semnale excesive, provocând o reacție inflamatorie agresivă, similară cu un focar de infecție enormă.
De ce îmbătrânirea plămânilor contează în evoluția bolilor respiratorii
Până acum, riscul de deces cauzat de gripa sau COVID-19 a fost atribuit în mod obișnuit vârstei și comorbidităților. Cercetarea de la UCSF aduce însă în prim-plan un mecanism biologic principal: îmbătrânirea celulară a plămânilor. Acest proces face ca organismul să reacționeze exagerat la virus, chiar dacă infecția inițială pare slabă.
„Celulele pulmonare îmbătrânite pot activa un răspuns imun exagerat, ceea ce duce la agravarea infecției”, explică cercetătorii. Ei afirmă că acest răspuns hiperactiv nu doar că intensifică simptomele, dar și crește riscul de complicații precum edem pulmonar sau fibroza.
Prin urmare, în contextul pandemiei de COVID-19, această descoperire oferă o explicație suplimentară pentru mortalitatea crescută în rândul vârstnicilor, chiar și în cazul celor care nu au alte probleme de sănătate. În plus, acest mecanism ar putea fi un atu în dezvoltarea de terapii mai eficiente, menite să modereze răspunsul imun al vârstnicilor.
Un alt punct important este faptul că cercetarea scoate în evidență necesitatea reevaluării strategiilor de vaccinare și tratament în rândul populației vârstnice. Noile terapii ar putea viza, pe lângă combaterea virusului, și modul în care celulele pulmonare răspund la infecție, reducând riscul de reacții imun exagerate.
Forțele medicale și cercetătorii din întreaga lume continuă să analizeze modul în care procesul de îmbătrânire celulară influențează răspunsul organismului, iar aceste rezultate pot contribui la adaptarea tratamentelor pentru pacienții de peste 65 de ani. În această direcție, una dintre cele mai promițătoare inițiative se află în planul de a dezvolta medicamente ce pot inhiba sau modula răspunsul imun hiperactiv la nivel celular, în scopul de a reduce severitatea formelor critice ale bolilor respiratorii. Astfel, până în primăvara anului 2023, activitatea cercetătorilor urmărește identificarea anumitor compuși care să fie testați pe pacienți vârstnici pentru a diminua riscul complicațiilor.
