Legea pentru prevenirea epuizării profesionale, un proiect de lege inițiat de ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, în colaborare cu senatoarea USR Cynthia Păun, a fost respinsă recent de Comisia pentru muncă din Senat, ridicând semne de întrebare asupra direcției legislative privind sănătatea mentală și condițiile de muncă în România. Inițiativa, considerată esențială pentru răspunsul la creșterea alarmantă a cazurilor de burnout în rândul angajaților, a fost dintotdeauna un subiect sensibil și controversat în dezbaterile legislative, iar decizia recentă adaugă un nou episod în această poveste.
Contextul inițial al proiectului legii
Burnout-ul, sindromul de epuizare fizică și psihică cauzat de stresul prelungit în mediul de muncă, a fost recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind o problemă de sănătate publică. În ultima vreme, tot mai mulți angajați din diverse domenii vestesc efectele nocive ale unui mediu de lucru toxic, supraîncărcat și lipsit de suport adecvat. În acest sens, inițiativa legislativă propusă de Irineu Darău urmărea instituirea unor măsuri concrete pentru prevenirea, identificarea și combaterea burnout-ului, inclusiv reguli clare privind programul de muncă, pauzele, respectarea dreptului la odihnă și suport psihologic pentru angajați.
Proiectul avea ca obiectiv crearea unui cadru legal pentru protecția angajaților, mai ales în contextul pandemiei, când volumul de muncă s-a multiplicat iar riscurile pentru sănătate mentală au crescut exponențial. În plus, se propunea și stabilirea unor responsabilități clare pentru angajatori, precum și formarea profesională în domeniul sănătății mentale la locul de muncă.
Motivațiile respingerii în Senat
Cu toate acestea, respingerea de către Comisia pentru muncă din Senat a acestui proiect de lege a surprins și a declanșat reacții din partea formațiunii politice initiatoare. În comunicatul oficial, USR a menționat că această decizie „ridică semne de întrebare privind angajamentul politic pentru protecția sănătății mentale a angajaților”. Au fost invocate motive precum eventuale impedimente legislative și interferențe cu interese private sau cu libertatea economică, însă criticii acuză faptul că această decizie subminează eforturile de modernizare a legislației muncii în direcția asigurării unui mediu de lucru sănătos.
În paralele, experți în domeniu accentuează nevoie acută de intervenție pentru a aborda fenomenul burnout-ului, având în vedere creșterea exponențială a cazurilor în ultimii ani și impactul asupra productivității, sănătății publice și calității vieții angajaților. Mulți specialiști susțin că lipsa unei legislații clare poate contribui la perpetuarea unor condiții de muncă dăunătoare, mai ales în sectoarele cu ritm intens și lipsă de resurse pentru resurse umane.
Reacții și perspective
Decizia Comisiei pentru muncă din Senat nu a însemnat sfârșitul pentru inițiative similare, însă reflectă dificultățile din timpul procesului legislativ în domeniul sănătății mentale a angajaților. Rămâne de văzut dacă acest proiect va fi reluat în discuție sau dacă alți inițiatori vor încerca să abordeze în mod diferit aspectele legate de burnout.
Pentru moment, promovarea unor măsuri preventive și crearea unui cadru legislativ pentru sănătatea mentală în mediul de muncă rămâne un obiectiv dificil, dar esențial. Într-o societate în care stresul la locul de muncă devine un fenomen tot mai obișnuit, lipsa unei legislații clare poate avea consecințe devastatoare pe termen lung. În condițiile în care maladia burnout devine considerată o problemă de sănătate publică, viitorul acestor inițiative legislative va fi, fără îndoială, unul de urmărit cu atenție de către toți actorii implicați în procesul decizional.
Sursa: Digi24
