Ungaria se află din nou în centrul unui scandal politic care amenință stabilitatea alegerilor viitoare, după ce partidul de opoziție Coaliția Democratică (DK) a anunțat marți inițierea unei sesiunii extraordinare a parlamentului pentru a modifica legislația electorală. În centrul atenției se află intenția de a elimina dreptul de vot pentru cetățenii maghiari cu dublă cetățenie, care trăiesc în afara granițelor țării, o măsură care a stârnit reacții vehemente atât în interiorul, cât și dincolo de hotarele Ungariei.
Proiect contestat și riscuri pentru legitimitate
Decizia leaderilor DK de a propune această schimbare legislativă a fost anunțată într-o conferință de presă online de către vicepreședintele partidului, Sandor Ronai. Potrivit acestuia, scopul este „de a asigura integritatea procesului electoral și de a proteja interesele naționale”. Totuși, inițiativa a fost rapid criticată de către partidele de opoziție și organizațiile internaționale, care o consideră un pas înapoi pentru democrație, menit să reducă participarea alegătorilor din diaspora.
De partea guvernului și a formațiunilor conservatoare, însă, această propunere este văzută ca o măsură „în acord cu valorile suveranității naționale”, explicând că dreptul de a vota trebuie să fie exercitat doar în țara de origine, pentru a evita posibile manipulări sau influențe din afară. Cu toate acestea, decizia a suscitat îngrijorări cu privire la posibila încălcare a drepturilor cetățenilor maghiari care doresc să își exercite vocea în alegeri, chiar dacă trăiesc în străinătate.
Context și implicații pentru ungaria și comunitățile din diaspora
Dezbaterea privind dreptul de vot al diasporei nu este nouă în Ungaria, însă propunerea de a elimina această posibilitate a fost intens dezbătută în ultimii ani, mai ales după ce autoritățile au observat creșteri în participarea maghiarilor din diaspora, în special în cazul alegerilor prezidențiale de la nivel european. Intenția actuală a DK are însă potențial de a afecta proporțional numărul de voturi și rezultatele alegerilor de la nivel național, întrucât majoritatea cetățenilor cu dublă cetățenie provin din țări precum România, Serbia sau Austria, regiuni unde sprijinul pentru opoziție a fost în creștere.
Specialiștii și analiștii politici au atras atenția că astfel de măsuri sunt frecvent folosite de regimurile autoritare sau semi-autoritare pentru a reduce influența opoziției și pentru a păstra controlul asupra procesului electoral. Or, în cazul Ungariei, există temeri că modificările ar putea compromite chiar considerentele fundamentale ale unei democrații sănătoase, punând în pericol inclusiv legitimitatea eventualei victorie a liderilor de la putere în viitoarele alegeri generale.
Reacțiile internaționale și posibilele urmări
Reacțiile internaționale la inițiativa legislativă nu s-au lăsat așteptate. Organizații precum Comisia Europeană și organismele pentru drepturile omului din cadrul ONU și OSCE au exprimat deja îngrijorări legate de tendința Ungariei de a restrânge accesul la vot pentru anumite categorii de cetățeni, considerând că astfel se subminează principiile democratic și se afectează drepturile cetățenilor care trăiesc în diaspora.
De la Budapesta, oficialii guvernamentali afirmă că această măsură este „o prioritate națională” și că va fi implementată „în cel mai scurt timp”, indiferent de reacțiile externe sau de criticile interne. În același timp, opoziția din Parlament și societatea civilă continuă să condamne inițiativa, solicitând respingerea proiectului în forma sa actuală și insistând pe protejarea dreptului de vot al tuturor cetățenilor, indiferent de domiciliu.
Pe scena politică maghiară, această dispută este văzută ca o nouă luptă pentru influență și control asupra procesului electoral, în contextul alegerilor legislative programate pentru anul viitor. În timp ce liderii opoziției manifestă hotărâre de a încerca să blocheze proiectul în Parlament, analiștii consideră că această dispută va da de asemenea tonul campaniei electorale, evidențiind totodată fragilitatea democrației în Ungaria, sub presiunea unor măsuri care, dacă vor fi adopted, ar putea avea repercusiuni multiple și pe termen lung în peisajul politic și la nivel internațional.
