11 aprilie 2026
Acasă / Sănătate / România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă majoritatea nu pot fi folosite în mod efectiv în cazul unei urgențe
Sănătate

România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă majoritatea nu pot fi folosite în mod efectiv în cazul unei urgențe

5 aprilie 2026
România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă majoritatea nu pot fi folosite în mod efectiv în cazul unei urgențe

România dispune de aproximativ 5.700 de adăposturi civile, însă majoritatea nu pot fi folosite în mod efectiv în cazul unei urgențe. Datele oficiale indica faptul că infrastructura de protecție civilă este veche, cu probleme de funcționare și fără investiții suficiente în ultimii ani, ceea ce pune în pericol capacitatea Statului de a răspunde rapid și eficient în caz de inundații, cutremure sau alte situații de urgență.

Starea adăposturilor și provocările întreținerii

Cele mai recente statistici ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență arată că, la nivel național, există în jur de 5.700 de adăposturi civile. La prima vedere, acest număr pare impresionant, însă o parte considerabilă dintre acestea sunt improprii pentru utilizare, din cauza degradării sau a lipsei de întreținere. Mulți dintre adăposturi sunt în stare avariată, neechipate sau nu pot fi asigurate cu surse de electricitate și apă potabilă, esențiale pentru supraviețuirea într-o situație de urgență.

De-a lungul anilor, bugetele alocate pentru reabilitarea și modernizarea acestor spații au fost insuficiente. În lipsa unor investiții serioase, infrastructura de protecție civilă a devenit vulnerabilă. Mai mult, unele adăposturi se află pe terenuri abandonate sau neînregistrate oficial, ceea ce complică accesul și utilizarea lor rapidă în caz de nevoie.

Riscurile unui sistem vechi și insuficient dotat

Nerelaționarea actualei stări a adăposturilor creează riscuri considerabile pentru populație. În cazul unui dezastru natural, adăposturile pot fi locații vitale pentru refugiu, dar dacă nu sunt funcționale, eficiența lor este zero. În plus, lipsa de investiții afectează și capacitatea de coordonare, fiind dificil să se asigure condiții minime pentru supraviețuire în aceste locuri.

Specialiștii din domeniul situațiilor de urgență atrag atenția asupra faptului că, în lipsa unor infrastructuri funcționale, autoritățile depind de alte soluții provizorii sau închirieri, care pot fi mai costisitoare și mai lente. Pentru, de exemplu, în cazul unui seism sau al unui inundații devastatoare, timpul de reacție devine critic, iar disponibilitatea adăposturilor reale, funcționale, este fundamentală pentru protecția populației.

Se caută soluții pentru modernizarea sistemului

Autoritățile au anunțat diverse programe și proiecte pentru reabilitarea acestor spații, însă ritmul este lent. Ministerul Afacerilor Interne a declarat recent că, în următorii ani, vor fi alocate fonduri speciale pentru modernizarea a peste o mie de adăposturi, însă rezultatele nu sunt încă vizibile în teren. Unii experți consideră că, pentru a aduce aceste spații în stare de funcționare, va fi necesară o reevaluare a strategiei naționale de protecție civilă și o creștere semnificativă a bugetelor dedicate infrastructurii de urgență.

Anul acesta, autoritățile au planificat inspecții și reparații pentru circa 200 de adăposturi, dar aceste măsuri acoperă doar o fracțiune din total. În plus, multe adăposturi sunt situate în zone cu risc ridicat, precum zone seismice sau de alunecări de teren, necesitând intervenții speciale pentru asigurarea siguranței utilizatorilor.

Anul 2023 marchează un punct de cotitură în gestionarea infrastructurii de protecție civilă. Potrivit declarațiilor oficiale, în următoarele luni urmează să fie demarate proiecte de modernizare și reabilitare a cel puțin 300 de adăposturi, în cadrul unui program național ce vizează creșterea nivelului de siguranță pentru populație.