Peste un milion de elevi români nu beneficiază de controale stomatologice în cadrul programelor școlare, deși ar trebui să fie o prioritate pentru sănătatea lor. În medie, un singur medic stomatolog are în grijă peste 6.000 de elevi, situație ce devine și mai critică în zonele rurale, unde sunt disponibile doar opt cabinete stomatologice, repartizate în patru județe. Conform președintei Colegiului Medicilor Stomatologi Brașov, Mihaela Albu, principala cauză a acestei situații este subfinanțarea sistemului de sănătate dentară.
Disparitatea între mediul urban și rural
Situația în zonele rurale contrastează drastic cu cea din orașe. În multe localități, nu există cabinete stomatologice dedicate sănătății dentare a elevilor, iar copiii sunt nevoiți să se deplaseze zeci de kilometri pentru a ajunge la un medic. În aceste condiții, părinții au redus din posibilitățile de acces, iar controalele periodice devin o excepție, nu o regulă. Această discrepanță accentuează probleme ale sănătății orale ce se pot cronici și influențează dezvoltarea generală a elevilor.
„Numărul cabinelor stomatologice din zonele rurale este insuficient pentru a acoperi necesitățile populației școlare”, afirmă Mihaela Albu, președinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Brașov. Potrivit acesteia, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, iar lipsa fondurilor reprezintă principalele impedimente pentru extinderea serviciilor.
Lipsa controalelor stomatologice regulate duce la creșterea cazurilor de carii și alte afecțiuni dentare netratate, afectând atât sănătatea, cât și performanța școlară a elevilor. De exemplu, în școlile unde nu se efectuează screening-uri, copiii pot avea probleme de sănătate orală chiar și de câțiva ani, necunoscute și neenumerate dacă nu primesc vizite regulate la medic.
Gestionarea situației este complicată de deficitul de personal. În medie, un singur medic stomatolog are responsabilitatea a peste 6.000 de elevi, ceea ce face aproape imposibilă asigurarea unui acoperire corespunzătoare pentru toți copiii. În plus, bugetele alocate pentru programele de sănătate orală sunt insuficiente pentru a acoperi costurile de dotare, întreținere sau salarii ale personalului medical.
„Principala cauză este subfinanțarea”, subliniază Mihaela Albu, evidențiind că, fără o creștere a fondurilor, nu se pot adresa aceste lacune majore. Pentru a remedia această situație, expertul propune extinderea infrastructurii și creșterea numărului de cabinete prin programe speciale de finanțare, precum și mobilizarea medicilor stomatologi pentru activități preventive în școli.
Proiectele guvernamentale initiale pentru inclusivarea stomatologiei în programele școlare au fost frecvent întâmpinate de dificultăți financiare și administrative. În 2022, de exemplu, doar 30% din județe au reușit să implementeze programe de screening pentru elevi, ceea ce indică dificultățile sistemice din domeniu. Autoritățile promit, pentru 2023, suplimentarea bugetelor și stimulente pentru medicii care se implică în aceste programe, însă rezultatele concrete întârzie să apară.
Potrivit ultimelor date oficiale, doar 8 cabinete stomatologice sunt funcționale în zonele rurale ale patru județe din țară, pentru un total de peste 250.000 de elevi din mediul rural. În aceste condiții, numărul deficit de specialiști rămâne de netrecut, iar accesul la servicii de sănătate orală în zonele defavorizate continuă să fie o problemă acută.
