Conform Economistul.ro: Uniunea Europeană, un colos științific la nivel mondial, se confruntă cu o provocare majoră: dificultatea de a transforma cercetarea de vârf în inovații strategice, companii de succes și o creștere economică accelerată. Un raport recent al Comisiei Europene, intitulat „Science, Research and Innovation Performance of the EU 2026”, subliniază acest decalaj alarmant între potențialul științific și capacitatea de a valorifica rezultatele la scară largă.
Investiții insuficiente și fragmentarea sistemelor naționale
Europa se clasează pe locul al doilea la nivel global în ceea ce privește volumul producției științifice, cu un procent semnificativ de 57% din publicații implicând colaborări internaționale. Cu toate acestea, Comisia Europeană atrage atenția asupra unei ineficiențe notabile în transpunerea acestui avantaj științific în tehnologii strategice, poziții de lider pe piețele globale și, implicit, în creșterea productivității economice. Raportul indică faptul că investițiile în cercetare și dezvoltare sunt încă sub ținta de 3% din PIB, estimându-se că ar fi necesare fonduri suplimentare de 560 de miliarde de euro până în 2030 pentru atingerea acestui obiectiv ambițios.
Un alt obstacol identificat este fragmentarea sistemelor naționale de cercetare și inovare. Diversitatea structurilor, universităților, centrelor de cercetare și a surselor de finanțare, deși oferă o anumită bogăție, poate reduce impactul investițiilor și limitează capacitatea Europei de a concentra resurse substanțiale în domenii tehnologice critice, unde concurenții globali operează la o scară mult mai mare. Această lipsă de coordonare a priorităților și a infrastructurii poate împiedica dezvoltarea tehnologiilor care necesită o masă critică greu de atins prin programe individuale, fie ele naționale sau regionale.
Provocări în scalarea inovației și competiția globală
Problemele persistă și în etapele ulterioare ale lanțului valoric al inovației. Raportul subliniază dificultățile cu care se confruntă companiile europene în accesarea finanțării necesare pentru scalarea operațiunilor, valorificarea eficientă a cunoașterii și implementarea rapidă a noilor tehnologii. Aceste blocaje pot încetini transformarea descoperirilor științifice în produse și servicii comerciale și pot forța companiile inovatoare să își mute o parte din activități sau finanțare pe alte piețe pentru a supraviețui și a crește.
Domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și cloud computing sunt menționate ca fiind de importanță strategică unde acest decalaj este cel mai acut resimțit. Europa are nevoie, concomitent, de cercetare fundamentală, infrastructură solidă, finanțare consistentă și o capacitate sporită de a introduce tehnologiile pe piață pentru a transforma performanța sa științifică într-un avantaj competitiv real.
Pe lângă aceste provocări economice și structurale, raportul semnalează și o competiție acerbă pentru atragerea și reținerea cercetătorilor, inovatorilor și antreprenorilor calificați. Inițiativa „Choose Europe” este prezentată ca un efort al Comisiei de a consolida atractivitatea ecosistemului european pentru talentul global.
În paralel cu aceste constatări, Comisia Europeană lucrează la o serie de instrumente legislative. European Research Area Act, aflat în pregătire, vizează consolidarea coordonării între nivelurile european și național în prioritățile de cercetare și inovare, optimizarea planificării investițiilor și eliminarea barierelor în calea circulației cunoașterii și a talentelor. European Innovation Act, propus separat, se concentrează pe facilitarea accesului companiilor inovatoare la achizițiile publice și pe utilizarea proprietății intelectuale pentru atragerea finanțării.
Comisia Europeană vede și viitorul buget al UE (2028-2034) ca pe o oportunitate de a reduce decalajul investițional, susținând un buget mai robust pentru cercetare și inovare și o mai bună mobilizare a capitalului privat și instituțional. Un exemplu concret este Scaleup Europe Fund, conceput pentru a sprijini companiile tehnologice europene în faza lor de dezvoltare, fond care anunțase deja șapte investiții în companii europene. Raportul SRIP 2026 abordează cercetarea nu doar din perspectiva competitivității industriale, ci și în contextul obiectivelor de mediu, reziliență, autonomie strategică și menținerea modelului social european.
Raportul integral, publicația bienală a Direcției Generale Cercetare și Inovare, oferă o analiză aprofundată a sistemului european de cercetare și inovare, incluzând capitole dedicate investițiilor, tehnologiilor, finanțării companiilor inovatoare și inteligenței artificiale.
Sursa: Economistul.ro



