Statele Unite ale Americii și-au recunoscut oficial implicarea în sprijinirea protestatarilor din Iran, prin trimiterea de arme către minoritatea kurdă. Într-un discurs public, președintele Donald Trump a afirmat că a trimis arme kurzilor, specificând că acestea au rămas în posesia acestora. Este pentru prima dată când un oficial american recunoaște, în mod oficial, sprijinul direct pentru protestatarii iranieni, după mai bine de două luni de tensiune și proteste masive în țară.
În comunicatul său, Trump a declarat că armele au fost livrate prin intermediul kurzilor, o minoritate etnică ce se opune regimului de la Teheran. „Le-am trimis multe arme. Le-am trimis prin intermediul kurzilor. Și cred că (armele) au rămas la kurzi”, a precizat liderul de la Casa Albă. Declarația a stârnit reacții în mediul internațional, fiind interpretată ca o încercare deschisă a Washingtonului de a sprijini o grupare considerată de Iran drept una teroristă, dar și ca o provocare la adresa regimului de la Teheran.
Potrivit ziarului Washington Post, Trump le-a cerut kurzilor, care de ani de zile se opun autorităților iraniene, să se alăture SUA și Israelului în efortul de a destabiliza regimul islamic. Conform sursei citate, liderul american le-a spus kurzilor că trebuie să aleagă: fie să rămână alături de SUA și Israel, fie să continue sprijinul regimului iranian. La rândul lor, oficialii kurzi au fost nevoiți să naveze un comportament delicat, în condițiile în care o parte din aceștia ar putea vedea sprijinul Washingtonului într-o lumină diferită.
Protestele din Iran, declanșate în decembrie și intensificate în ianuarie, au fost în mare parte generate de criza economică acută și de nemulțumirea față de regimul ayatollahilor. La origine, tensiunile au fost alimentate de creșterea prețurilor și de condițiile de trai tot mai precare. După săptămâni de manifestații, protestele au fost încheiate în mod brutal de forțele de ordine, fiind înregistrate oficial peste 3.100 de decese. Organizații neguvernamentale estimează că bilanțul real este mult mai sever, iar zeci de mii de protestatari au fost arestați în urma represaliilor.
Guvernul iranian a refuzat să acorde o explicație oficială asupra pierderilor, însă a continuat să reprime dur protestele și să utilizeze forța pentru a restabili controlul. În ciuda acestor eforturi, tensiunile interne nu s-au calmat complet, iar în regiune s-au intensificat atacurile și incidentelor militare între Iran și Israel.
Pe fondul acestor evenimente, Washington a lansat la sfârșitul lunii februarie o campanie de bombardamente asupra țintelor din Iran, vizând în special infrastructuri militare și centre de comandă. În ciuda pierderilor suferite de regimul din Teheran, acesta a rămas ferm în poziția de rezistență. Conducerea iraniană continuă să lanseze atacuri cu drone și rachete asupra intereselor americane și israeliene din zona Golfului, fără a da semne de slăbiciune sau de dispoziție pentru negocieri.
La data de 10 martie, Ministerul Apărării iranian a anunțat că a intensificat activitățile militare pentru a contracara atacurile aeriene, iar oficialii Iranului au reafirmat că nu intenționează să cedeze presiunii externe. În același timp, numeroase surse occidentale indică faptul că regimul iranian nu întrevăd o schimbare semnificativă în ceea ce privește poziția de putere în următoarele luni.
