Discuțiile-maraton dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, nu au reușit să producă un acord, dar nu au însemnat nici finalul negocierilor. Oficiali americani și din regiune au indicat că președintele Donald Trump rămâne deschis la o reluare a discuțiilor față în față, dacă va considera că Teheranul este pregătit să se conformeze cerințelor sale.
Surse apropiate de administrația Trump discută intern detalii despre o potențială a doua întâlnire cu oficiali iranieni, înainte de expirarea armistițiului stabilit pentru 21 aprilie. Nu este clar dacă o astfel de întâlnire va avea loc. Oficialii evaluează posibile date și locații, în cazul în care negocierile în curs cu Iranul și mediatorii regionali înregistrează progrese în zilele următoare.
Iranul, care consideră că deține o pârghie importantă asupra Statelor Unite odată cu închiderea Strâmtorii Ormuz, pare a fi într-o poziție de negociere dificilă. Trump și vicepreședintele JD Vance consideră că Iranul este slăbit după săptămâni de război și ar fi înțelept să accepte cererile americane. Blocada porturilor iraniene este văzută ca o tactică suplimentară de presiune.
Apel telefonic surpriză
Donald Trump a declarat luni că Iranul a sunat administrația în cursul dimineții, arătându-și dorința de a încheia un acord. Nu a oferit detalii despre cine a efectuat apelul sau cine l-a primit la Washington. Cu doar o zi înainte, el afirmase că nu este interesat de un eventual acord.
Blocada a introdus o nouă doză de incertitudine. Nu este clar cât de departe este dispusă SUA să meargă din punct de vedere militar pentru a o impune, dar și care ar fi reacția Iranului. Oficiali americani rămân încrezători că se poate ajunge la o soluție diplomatică. O sursă regională a indicat posibilitatea unei noi runde de negocieri, Turcia depunând eforturi pentru a reduce divergențele dintre cele două părți.
Negocieri blocate pe tema nucleară
Întâlnirea de la Islamabad, care a durat 21 de ore, a reprezentat rezultatul unor săptămâni de negocieri cu oficiali americani de rang înalt și cu intermediari, printre care Pakistanul, Turcia, Egiptul și Oman. Geneva și Islamabad sunt luate în considerare ca posibile locații pentru o nouă rundă de discuții.
Oficialii americani au anticipat că discuțiile de la Islamabad ar fi doar una dintre numeroasele runde de negocieri pe durata celor două săptămâni de armistițiu. Trump, alături de consilierii săi apropiați, își doresc încetarea focului și o soluție diplomatică. Mulți oficiali din cadrul administrației nu doresc reluarea atacurilor militare. Vance a afirmat că a prezentat o ofertă „cea mai bună și finală”, sugerând că Iranul încă mai are timp să accepte toate condițiile SUA.
Disensiunile pe tema nucleară par să persiste. Refuzul Iranului de a renunța la îmbogățirea uraniului și de a preda cantitatea de uraniu de calitate aproape de cea necesară pentru fabricarea bombelor a dus la blocarea unei runde anterioare de negocieri, conduse de Steve Witkoff și Jared Kushner.
Respect reciproc, dar și tensiuni
În ciuda faptului că negocierile de sâmbătă au fost uneori dificile, cele două părți au dezvoltat, într-o oarecare măsură, un respect reciproc, potrivit lui Trump și altor persoane familiarizate cu discuțiile. Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a scris pe X: „În cadrul unor discuții intense la cel mai înalt nivel din ultimii 47 de ani, Iranul a colaborat cu SUA cu bună-credință pentru a pune capăt războiului. Dar când eram la doar câțiva centimetri de «Memorandumul de la Islamabad», ne-am confruntat cu maximalism, schimbarea regulilor jocului și blocaj”.
Blocajul naval al SUA subliniază importanța re-deschiderii Strâmtorii Hormuz, devenind un obiectiv major al războiului. Analizele sugerează că blocada ar putea testa capacitatea Casei Albe de a gestiona prețurile la benzină, mai ales că o întrerupere a exporturilor de petrol iranian ar putea agrava criza globală de energie.
