Statele Unite și Danemarca negociază extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, pe fondul temerilor exprimate de locuitorii insulei. Fostul prim-ministru Kuupik Kleist a caracterizat inițiativa drept un potențial pas greșit, criticând totodată abordarea fostului președinte american Donald Trump. Discuțiile vin în contextul în care Washingtonul pare să își intensifice eforturile de consolidare a influenței în regiune, stârnind îngrijorări cu privire la viitorul suveranității Groenlandei.
Tensiuni crescute în Arctica
Conform informațiilor, generalul american Gregory M. Guillot a subliniat importanța colaborării cu Danemarca și Groenlanda în fața membrilor Congresului. Statele Unite iau în considerare construirea a încă trei baze militare, pe lângă baza spațială existentă la Pituffik, situată în nord-vestul insulei. În timpul Războiului Rece, americanii operau deja două baze în Groenlanda: Narsarsuaq, în sudul țării, și Kangerlussuaq, în sud-vest.
Acordul-cadru din 1951, încheiat inițial între Danemarca și SUA, și la care Groenlanda a aderat ulterior, oferă deja americanilor acces militar extins pe insulă. Profesorul Peter Viggo Jakobsen, de la Academia Regală Daneză de Apărare, a explicat că acordul permite SUA să extindă prezența militară, cu condiția consultării Danemarcei și a Groenlandei.
Frica de o posibilă anexare
Donald Trump a exprimat în trecut dorința ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite, invocând motive de securitate. În ianuarie, pe culmea tensiunilor, Danemarca a trimis trupe în Groenlanda, cu ordinul de a apăra insula, inclusiv prin distrugerea pistelor de aterizare dacă era necesar. Abia după zile de tensiune extremă, Trump a exclus utilizarea forței militare.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a anunțat că a stabilit un cadru pentru un viitor acord privind Groenlanda și întreaga zonă arctică. Totuși, detaliile rămân neclare, iar un acord scris nu a fost confirmat de autoritățile daneze. Inițial, se discuta despre transferul formal al bazelor militare din Groenlanda către SUA, similar cu cazul bazelor britanice din Cipru, dar această variantă nu mai este luată în considerare.
Groenlanda și viitorul apărării americane
Toate partidele din parlamentul din Nuuk aspiră la independența față de Regatul Danemarcei, în timp ce Donald Trump a pledat pentru integrarea Groenlandei într-un scut antirachetă, denumit „Golden Dome”. Insula joacă un rol important în sistemul de avertizare timpurie a rachetelor rusești, iar bazele suplimentare ar putea servi aceluiași scop.
Un obstacol major în negocieri este incertitudinea legată de Donald Trump. Locuitorii Groenlandei se tem că oferirea unor baze militare suplimentare nu ar fi suficientă pentru a-l satisface. Din perspectiva daneză, o astfel de concesie nu ar fi fost dificilă, însă în Groenlanda există teama că președintele american ar putea încerca în final să preia insula.
