Conform Digi24: Tot mai puțini tineri din Generația Z își doresc să ocupe funcții de conducere, preferând un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală în locul responsabilităților sporite și al programului prelungit. Această tendință îi preocupă pe angajatori, care se tem de un deficit de viitori manageri, mai ales în contextul schimbărilor demografice și al crizei forței de muncă.
Pentru tinerii din Generația Z, succesul în carieră nu mai este definit exclusiv prin avansări și promovări. Mulți pun accentul pe un echilibru între viața profesională și cea personală, respingând ideea programului prelungit și a stresului asociat funcțiilor de management. Această reticență ridică semne de întrebare pentru companii, care se confruntă cu dificultăți în pregătirea generației viitoare de lideri.
„conform cercetărilor la nivel global, doar aproximativ 6% dintre reprezentanții Generației Z își doresc să ocupe funcții de conducere și să devină șefi. Pentru organizații și modul lor de funcționare, aceasta este o problemă foarte mare”, a declarat pentru Euronews Tomasz Szklarski, CEO al Enpulse și expert în implicarea angajaților la locul de muncă.
Ce îi descurajează pe tineri să devină manageri
Principalul motiv invocat de specialiști pentru care tinerii evită rolurile de management pare a fi volumul tot mai mare de responsabilități. În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager s-a dublat, ajungând în medie la 12 persoane.
Această creștere exercită o presiune suplimentară asupra managerilor. Aceștia sunt responsabili în fața conducerii executive pentru atingerea obiectivelor companiei, dar trebuie, în același timp, să sprijine dezvoltarea profesională, motivația și bunăstarea unor echipe din ce în ce mai mari.
„Generația Z a analizat cu atenție ce înseamnă echilibrul dintre viața profesională și cea personală, comparativ cu sacrificiile necesare pentru a deveni șef. Tinerii văd foarte clar povara pe care o presupune managementul. Un manager răspunde atât în fața superiorilor, cât și pentru echipe din ce în ce mai mari, care au nevoie de sprijin permanent”, a explicat Szklarski.
Inteligența artificială, o soluție pentru deficitul de manageri?
Scăderea interesului pentru rolurile de management nu este doar o problemă punctuală, ci o tendință globală care ar putea afecta în mod special Europa. Schimbările demografice reduc deja numărul persoanelor active pe piața muncii pe continent.
„Vor fi din ce în ce mai puțini oameni care muncesc, în special în Europa. Dacă nu pregătim o nouă generație de manageri și nu îi învățăm pe oameni să își asume responsabilitatea pentru echipe, vom avea dificultăți tot mai mari în menținerea eficienței organizațiilor”, a avertizat expertul.
Chiar dacă inteligența artificială devine tot mai prezentă în mediul de afaceri și automatizează multiple procese, Szklarski consideră că aceasta nu va acoperi deficitul de manageri umani. Nu este clar dacă angajații ar accepta să primească instrucțiuni de la algoritmi sau dacă inteligența artificială ar putea îndeplini eficient rolul unui lider.
Conducerea unei echipe implică încă abilități greu de înlocuit prin tehnologie, precum empatia, capacitatea de a construi relații, motivarea angajaților și luarea deciziilor integrate cu dimensiunea umană a unei organizații.
Editor : M.I.
Sursa: Digi24
