Conform Romania-insider.com: Senatul României a adoptat, miercuri, 26 august, legea controversată privind Agenția Națională de Integritate (ANI), modificată pentru a ține cont de deciziile Curții Constituționale a României (CCR). Votul final a fost de 106 „pentru” și 19 „împotrivă”,
Legea ANI, modificată de CCR
Decizia Senatului vine după ce, la începutul lunii august, CCR a aprobat cu 5 voturi „pentru” și 3 „împotrivă” așa-numita „amendă Fritz”, introdusă de Partidul Social Democrat (PSD) în legea ANI. Această lege reprezintă un jalon PNRR, cu fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro atașate.
Un nou vot în Parlament a fost necesar deoarece judecătorii CCR au considerat că anumite prevederi ale proiectului inițial erau neconstituționale, în special cele referitoare la declarațiile de avere ale demnitarilor publici, care urmau să devină parțial publice. Cea mai controversată modificare, însă, a fost aprobată de CCR: aleșii în funcție își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la primirea unei decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă decizia datează dinaintea intrării în vigoare a noii legi, aplicându-se astfel retroactiv.
„Amendă Fritz” și reacțiile politice
În luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut o decizie a Curții de Apel Timișoara, prin care primarul Timișoarei și liderul Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, a fost găsit în conflict de interese administrativ. Prin urmare, în baza noii legi, Fritz ar urma să își piardă funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legislației. Liderul USR a anunțat că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că măsura se aplică unei fapte trecute, deși Constituția României stipulează că legile se aplică doar pentru viitor.
În timpul dezbaterilor din Senat, reprezentanții PSD au susținut amendamentul. „Fritz a fost condamnat de instanțele din România. Fritz trebuie să plece acasă. Nu poți să sacrifici interesul României doar ca să îl sacrifici pe Fritz”, a declarat liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir. Răspunsul liderului senatorilor USR, Sorin Șipoș, a fost vehement: „Așa a început comunismul în România: prin legi care eliminau opozanții politici. Meritați să fiți numiți – ciuma roșie.”
Partidul Național Liberal (PNL), aliat al USR, a votat, de asemenea, pentru adoptarea legii, deși inițial s-au opus amendamentului care vizează direct Dominic Fritz. Liderul PNL și prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, a declarat pe Facebook că votul a fost dificil pentru liberali, considerând imorală și incorectă schimbarea regulilor în timpul jocului. Totuși, el a subliniat importanța fondurilor PNRR, avertizând că lipsa acestora ar afecta bugetul țării și ar crește riscul unei retrogradări a ratingului de țară, cu consecințe grave pentru nivelul de trai al românilor. Bolojan a precizat că legea poate fi modificată în viitor.
Transparență redusă în declarațiile de avere
Pe lângă secțiunea de incompatibilitate, noua lege aduce și alte modificări. În varianta finală, informațiile publicate despre averea demnitarilor publici vor fi și mai restrânse decât în proiectul inițial. Va fi generată o „fișă de interese financiare publică”, care nu va oferi detalii despre bunurile deținute, valorile acestora fiind incluse în intervale. De exemplu, în cazul autoturismelor, nu se va mai declara anul de fabricație sau modelul, iar în cazul locuințelor și terenurilor, nu vor mai fi publicate adrese, suprafețe sau valori.
Anterior votului din Senat, grupurile politice europene din care fac parte PNL și USR, Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, au solicitat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aloce fondurile PNRR aferente legii integrității către România, din cauza aplicării retroactive a acesteia.
Sursa: Romania-insider.com
