După scrutinul din Ungaria, pe continentul european se intensifică dezbaterile privind abolirea dreptului de veto în cadrul deciziilor de politică externă ale Uniunii Europene. Discuțiile au fost alimentate în special de opoziția de care a dat dovadă Budapesta în ceea ce privește ajutorul financiar destinat Ucrainei.
Ministrul de Externe german, Johann Wadephul, a subliniat necesitatea renunțării la principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la următoarele alegeri pentru Parlamentul European din vara lui 2029. Oficialul german a accentuat că o astfel de schimbare ar spori capacitatea de acțiune a Uniunii la nivel internațional.
Ce presupune votul cu majoritate calificată
Johann Wadephul sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. Potrivit acestui mecanism, o decizie este adoptată dacă este susținută de cel puțin 55% din statele membre (adică 15 din cele 27 actuale), cu condiția ca statele respective să reprezinte minimum 65% din populația totală a Uniunii.
Experiența recentă legată de sprijinul acordat Ucrainei și de sancțiunile impuse Rusiei a evidențiat necesitatea acestei modificări, a explicat ministrul german. Sistemul actual, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante, a creat blocaje și a întârziat acțiunile comune.
Reacțiile după alegerile din Ungaria
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat, de asemenea, subiectul. În urma alegerilor din Ungaria, aceasta și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană să dobândească mai multă influență asupra guvernelor naționale, în vederea punerii în aplicare a deciziilor de politică externă.
Von der Leyen a afirmat că statele membre ar trebui să poată decide prin majoritate simplă aspecte precum sancțiunile împotriva Rusiei sau finanțarea pentru Ucraina, fără a permite unui singur stat să exercite dreptul de veto. În contextul în care Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orban, a blocat în mod repetat decizii importante de politică externă, această propunere a fost primită cu interes.
Posibilii „succesori” ai lui Viktor Orban
Înlocuirea lui Viktor Orban de către Peter Magyar a generat speranțe că procesul decizional al UE va deveni mai eficient. Totuși, în cadrul Consiliului European, există încă personalități care ar putea continua tacticile de blocaj ale fostului premier ungar.
Printre acestea se numără Robert Fico, premierul Slovaciei, un aliat apropiat al lui Orban în opoziția față de sancțiunile împotriva Rusiei. Andrej Babiš, premierul ceh, s-a opus, la rândul său, participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei. Giorgia Meloni, premierul italian, împărtășește o „legătură ideologică” cu Orban și ar putea influența politica externă a Uniunii.
Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care intenționează să înființeze un nou partid, se opune ferm furnizării de arme Ucrainei.
Sursa: Stiripesurse.ro
