România rămâne în urmă în cursa adoptării intelligencei artificiale în sectorul public, deși alte țări europene și globale au făcut pași importanți spre integrarea tehnologiei în administrație. În timp ce multe națiuni investesc în digitalizare și în tehnologii smart pentru a eficientiza serviciile către cetățeni, nivelul de pregătire și implementare a AI în România continuă să fie limitat de probleme structurale fundamentale — de la competențe digitale de bază și infrastructură, până la reguli clare pentru utilizare și guvernanță.
Piața globală de AI în sectorul public și performanța Europei
Un studiu internațional recent evidențiază diferențele în adoptarea AI în administrată, punctând spre zone unde tehnologia a devenit un instrument central în funcționarea guvernelor. În raportul intitulat „Public Sector AI Adoption Index 2026”, realizat pe un eșantion de peste 3.300 de funcționari din zece țări, apar primele poziții ocupate de Singapore, Arabia Saudită și India, state unde liderii instituțiilor par să fi înțeles eficient potențialul AI pentru optimizarea proceselor administrative. În aceste țări, utilizarea tehnologiei a fost sprijinită de politici coerente, suport managerial și acces la instrumente avansate.
În schimb, Europa își păstrează un profil mai prudent. Franța, de exemplu, deși investește în AI și își exprimă intenții clare pentru dezvoltare, se confruntă cu o adoptare mai slabă în rândul funcționarilor, iar Germaniei și Marii Britanii le lipsește o uniformitate în implementare, diferențele între instituții fiind vizibile. Acest tableau reflectă că, în ciuda discursului public favorabil, lipsesc încă politici și ghidaje clare pentru o utilizare responsabilă și sigură a AI în administrație.
De ce integrarea AI nu se rezumă la tehnologie, ci cere reguli și pregătire
Un aspect cheie evidențiat în studiu este fenomenul „shadow AI” — utilizarea informală a unor instrumente AI de către funcționari, fără aprobarea sau controlul organizației. Consecințele pot fi grave, de la riscuri de confidențialitate și scurgeri de date, la decizii neverificate, dacă nu există politici clare, reguli de utilizare și training specific. În acest context, tehnologia poate fi atât un accelerant al eficienței, cât și o sursă de vulnerabilitate, în funcție de modul în care este gestionată.
Autorii subliniază că adesea diferența dintre „țintele” de adoptare a AI și utilizarea responsabilă stă în detalii. Nu ajunge să ai un chatbot sau un proiect pilot la nivel de minister. E esențial ca funcționarii să aibă acces la instrumente aprobate, să știe ce date pot introduce, care sunt procedurile pentru gestionarea erorilor și audituri, precum și modul în care tehnologia este integrată în activitatea de zi cu zi. În lipsa acestor elemente, riscul de a cadea în capcana unui management ineficient sau chiar periculos devine real, notează specialiștii.
România și provocările digitalizării în fața avansului tehnologic
Deși România nu figurează în topul adopției AI în sectorul public, rapoartele oficiale indică un decalaj clar în competențele digitale ale cetățenilor și ale funcționarilor. Doar 27,7% dintre români dețin cel puțin competențe digitale de bază, un procent sub media europeană. Acest handicap afectează transformarea administrației, pentru că tehnologia modernă se bazează pe o infrastructură robustă, pe date corecte și pe personal pregătit să gestioneze noile cerințe.
Pe zona infrastructurii, autoritățile au demarat proiecte semnificative, precum implementarea Cloudului Guvernamental, inițiativă finanțată din fondurile europene și destinată mutării aplicațiilor în medii sigur și centralizat. În același timp, strategia națională de AI existentă la nivel oficial a fost monitorizată la nivel internațional, însă rămâne de văzut cât de corect se face tranziția de la documente și proiecte pilot la utilizarea practică zilnică în ghișee și servicii publice.
În prezent, diferența esențială constă în modul în care se implementează aceste tehnologii în realitate. În unele administrații, chiar dacă IA începe să devină parte integrantă a proceselor, există încă mari premise pentru pătrunderea acesteia în fluxurile cotidiene și pentru asigurarea unui cadru de control și monitorizare. Diversitatea națională în adoptare și gestionare va afecta pe termen lung competiția pentru eficiența și transparența serviciilor publice oferite cetățenilor.
Pe măsura ce guvernele vor continua să transforme strategii ambițioase în rezultate concrete, presiunea pentru soluții eficiente, sigure și transparente va crește. La sfârșitul zilei, nu doar cine adoptă primul AI va avea câștig de cauză, ci cel care reușește să îl folosească responsabil, cu rezultate măsurabile pentru cetățeni, într-un peisaj tehnologic în rapidă evoluție.
