Statele Unite ale Americii și Iranul negociază un acord menit să pună capăt tensiunilor, iar o componentă cheie a discuțiilor este eliberarea a 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene blocate, în schimbul renunțării Teheranului la stocul său de uraniu îmbogățit. Anunțul, confirmat de oficiali americani, vine în contextul unor discuții intense care au avut loc în ultima perioadă.
Mizele negocierilor
Acordul analizat include un plan detaliat, cu trei pagini, care urmărește să stopeze conflictul. Discuțiile au înregistrat progrese, dar rămân puncte sensibile. Un acord ar putea genera reacții diverse, inclusiv din partea susținătorilor Iranului. Întâlnirea decisivă ar putea avea loc la Islamabad, cu sprijinul medierii din partea Pakistanului, dar și cu ajutorul Egiptului și Turciei, care joacă un rol important în culise.
Administrația americană are ca prioritate principală securizarea stocului de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit al Iranului, cu accent pe cele 450 kg îmbogățite la 60%. În paralel, Iranul are nevoie de lichidități. Discuțiile vizează atât ce se va întâmpla cu uraniul, cât și ce parte din activele iraniene vor fi deblocate și cum vor putea fi folosiți acești bani.
Fostul președinte Donald Trump a menționat că „niciun ban nu va fi transferat”, deși nu a făcut referire directă la deblocarea fondurilor. În etapele anterioare, se pare că SUA a fost pregătită să elibereze 6 miliarde de dolari pentru Iran, pentru achiziționarea de alimente, medicamente și alte provizii umanitare. Partea iraniană a solicitat 27 de miliarde de dolari.
Principii și negocieri
O propunere a SUA prevede că suma discutată ar fi de 20 de miliarde de dolari. Un oficial american a descris conceptul de „bani pentru uraniu” ca fiind o parte din discuții. Statele Unite au cerut Iranului să predea toate materialele sale nucleare, în timp ce Iranul a fost de acord doar cu „amestecarea” acestora în interiorul țării.
Un compromis posibil prevede transportul unei părți din uraniul foarte îmbogățit într-o țară terță, nu neapărat în SUA, iar cealaltă parte să fie amestecată în Iran, sub supraveghere internațională. Memorandumul de înțelegere de trei pagini include un moratoriu „voluntar” asupra îmbogățirii nucleare. SUA a cerut o perioadă de 20 de ani, în timp ce Iranul a propus cinci ani, mediatorii încercând să găsească un punct comun.
Iranul ar putea deține reactoare nucleare de cercetare pentru producerea de izotopi medicali, dar cu angajamentul ca toate instalațiile nucleare să fie supraterane. Instalațiile subterane existente ar urma să fie scoase din funcțiune. Memorandumul de înțelegere abordează și subiectul Strâmtorii Ormuz, dar există încă puncte de divergență. Nu este clar dacă memorandumul include rachetele balistice ale Iranului și sprijinul său pentru intermediari regionali.
Reacții și perspective
Israelul și republicanii din Washington au insistat ca aceste subiecte să fie incluse în orice negocieri cu Iranul. Donald Trump a criticat dur pe președintele Barack Obama pentru eliberarea a zeci de miliarde de dolari din fondurile iraniene în cadrul acordului nuclear din 2015. Actuala administrație ar putea impune limite privind utilizarea activelor deblocate.
Oficiali americani au declarat că Iranul a făcut progrese, dar nu suficiente. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a calificat discuțiile drept „productive”, dar a subliniat că SUA „nu vor negocia prin intermediul presei”. Senatorul Lindsey Graham a menționat că Donald Trump a discutat direct cu iranienii.
Donald Trump a declarat că Iranul a fost de acord, în timpul negocierilor, cu „o declarație foarte, foarte puternică că nu va avea arme nucleare”. Acesta a afirmat că Iranul a fost de acord să ofere SUA „praful nuclear”, referindu-se la stocul de uraniu îmbogățit. Fostul președinte a menționat că se află „foarte aproape de a încheia o înțelegere”. El a indicat că este dispus să prelungească armistițiul, după expirarea acestuia pe 21 aprilie, dacă este necesar.
