Inteligența artificială transformă modul în care muncim, dar nu întotdeauna în direcția așteptată. Un studiu recent realizat de academicieni de la Universitatea California Berkeley scoate în evidență un paradox: aplicațiile de AI generativă, precum ChatGPT și Gemini, nu reduc volumul de muncă, ci îl intensifică. În timp ce aceste tehnologii sunt adesea promovate ca soluții pentru eficientizare, realitatea dintr-o companie tehnologică cu circa 200 de angajați arată că, de fapt, acestea contribuie la sporirea responsabilităților și a efortului depus.
Productivitatea crește, dar prețul este muncă intensificată
Compania californiană a introdus abonamente gratuite la aceste platforme pentru personal, fără a impune utilizarea lor. În schimb, angajații au început să recurgă frecvent la AI pentru finalizarea sarcinilor, ceea ce a dus la o accelerare a ritmului de lucru. În cei opt luni de observație, s-a remarcat o dublare a volumului de muncă, chiar dacă, din afară, s-ar putea presupune că tehnologia ar putea simplifica și, implicit, reduce timpul de lucru. Managerii și inginerii, de exemplu, au început să scrie cod sau să revizuiască programe cu ajutorul AI, preluând responsabilități dincolo de atribuțiile lor tradiționale. În loc să fie o simplă unealtă care reduce timpul necesar îndeplinirii sarcinilor, AI a devenit un catalizator pentru prelungirea și intensificarea efortului și responsabilităților.
Frontierele dintre muncă și relaxare se dilată
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de relevant, vizează modul în care utilizarea AI a afectat rutina angajaților. S-a constatat că linia între timpul de lucru și cel de odihnă devine din ce în ce mai neclară. Salariații folosesc chatboți în pauze, înainte de întâlniri sau chiar în afara orelor de program, pentru a cere răspunsuri rapide sau sugestii. Această fragmentare a concentrării a dus la o creștere a efortului cognitiv, iar odihna adevărată devine o resursă tot mai rară. În plus, interacțiunea repetată cu AI, deși benefică ca formă de suport virtual, implică verificări și ajustări frecvente, sporind presiunea mentală resimțită.
Noi norme de lucru în era inteligenței artificiale
Contrar a ceea ce s-ar putea crede, creșterea productivității nu a dus la reducerea așteptărilor sau la scăderea volumului de lucru. Din contră, acesta a devenit noua normă. Participanții la studiu au declarat că, deși tehnologia le oferă senzația că muncesc mai puțin, realitatea este cu totul diferită. „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult”, afirmă unul dintre ei. De altfel, experții în domeniu atrag atenția că, în lipsa unor reguli clare și a unor practici organizaționale bine definite, riscul ca sănătatea mintală a angajaților să fie compromisă devine tot mai real.
Aceasta înseamnă că, în loc să elimine joburile, AI le modelează și le intensifică, schimbând însă fundamental modul în care muncim. Cu toate că tehnologia promite o revoluție în eficiență, realitatea cotidiană ne arată că aceasta poate avea și efecte adverse, dacă nu este gestionată cu grijă și responsabilitate.
Dacă până acum ideea de automatizare și AI era percepută ca un instrument de reducere a efortului, aceste noi studii demonstrează că povestea este mult mai complexă. Într-un climat de presiune tot mai mare, industria trebuie să găsească echilibrul între beneficiile tehnologice și bunăstarea angajaților. Într-o lume în care AI devine o prezență constantă, modul în care reorganizăm munca și modul în care protejăm sănătatea mentală a forței de muncă vor fi vitale pentru a evita o criză a echilibrului între viața profesională și cea personală.
