Conform România TV: România se confruntă cu cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, creditele acordate economiei reprezentând doar 40% din Produsul Intern Brut, în timp ce media europeană se situează la 106%. Această discrepanță majoră subliniază o dependență semnificativă a companiilor românești de surse alternative de finanțare, adesea mai puțin transparente și, pe termen lung, mai costisitoare.
Creditul comercial, o alternativă periculoasă
Structura finanțării companiilor din România indică o prezență puternică a creditului comercial și a împrumuturilor între firmele din același grup, acestea reprezentând împreună o treime din totalul surselor de finanțare. Acest fenomen presupune amânarea plății facturilor către furnizori, banii fiind realocați pentru nevoi curente. Deși poate părea o soluție de moment, practica creează probleme de lichiditate în lanț, afectând atât debitorii, cât și creditorii, și putând declanșa blocaje financiare extinse. România se situează, în acest sens, în grupul țărilor cu cele mai mari ponderi ale creditului comercial din UE, alături de Bulgaria și Croația.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, atrage atenția asupra fragilității financiare a multor companii, subliniind că peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credite în ultimul an, inclusiv pentru a sprijini proiecte de investiții. Deficiențele de capitalizare sunt de asemenea îngrijorătoare, activul net fiind sub jumătate din capitalul social subscris pentru o treime dintre firme. Această lipsă de acces la finanțarea bancară poate fi atribuită și vulnerabilităților inerente companiilor, precum problemele de guvernanță corporativă și ineficiența procedurilor de insolvență, care sporesc riscul perceput de bănci și, implicit, costul creditării.
Statul, un „concurent” pe piața de finanțare
Un alt factor determinant pentru nivelul redus al intermedierii financiare este necesarul substanțial de finanțare al statului. Atunci când autoritățile împrumută sume mari, cererea de lichidități pe piață crește, ceea ce duce la o majorare a dobânzilor. Acest lucru îngreunează și scumpește accesul companiilor la credite. „În România, în special în acești ani, finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare în ultimii ani”, explică Cosmin Marinescu.
Băncile românești și-au crescut constant expunerea pe titluri de stat, considerate o plasare mai sigură și mai simplă a resurselor financiare. Valoarea acestora deținute de bănci a atins aproximativ 230 de miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, triplându-se față de acum un deceniu. În același timp, raportul credite/depozite a scăzut semnificativ. Expunerea băncilor față de stat a ajuns la 28% din totalul activelor în 2025, cel mai ridicat nivel din UE, indicând o direcționare tot mai mare a fondurilor către finanțarea publică, în detrimentul sectorului privat.
Sursa: România TV
