Conform G4Media: Compania românească BraveX țintește să ajungă la o capacitate de producție de 300-350 de drone pe an până la sfârșitul anului 2028. Acest obiectiv ambițios va fi atins prin intermediul unui parteneriat strategic cu compania de stat Romaero, aflată în prezent în proces de restructurare. CEO-ul BraveX, Răzvan Costea-Bărluțiu, a detaliat strategia de dezvoltare, inclusiv o rundă de finanțare de tip seed de 3-4 milioane de euro, provocările legislative și birocratice din România, precum și soluții pentru deficitul de specialiști.
Parteneriat strategic cu Romaero pentru producție de drone
BraveX a semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu Romaero și a inițiat deja discuțiile tehnice necesare pentru demararea producției în fabricile companiei de stat din București. Primul aparat de zbor produs în cadrul acestui parteneriat este așteptat să fie livrat în toamna acestui an. Pe termen lung, colaborarea cu Romaero vizează asigurarea unei capacități de „surge production”, adică o creștere rapidă a producției în caz de necesitate strategică.
„Ne pregătim să avem o primă aeronavă ieșită de la Romaero în toamna aceasta, iar ca proiecție pe sfârșitul lui 2028 este undeva o producție de până la 300-350 de aeronave pe an, în total. Este vorba de aeronave cu aripă fixă realizate din materiale compozite, unde Romaero are o capacitate de producție semnificativă, echipamente foarte bune și spații foarte bune de care putem să ne folosim împreună”, a declarat Răzvan Costea-Bărluțiu.
Dronele dezvoltate în comun vor fi comercializate sub un brand comun, având ca țintă achizițiile Ministerului Apărării Naționale (MApN) și ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), dar și piețele externe, inclusiv cele din Africa, prin intermediul diplomației economice. În paralel cu facilitatea de la București, BraveX își extinde propria capacitate de producție la Cluj-Napoca, unde estimează o triplare a ritmului de asamblare, ajungând la aproximativ 100 de drone anual.
Agregarea IMM-urilor locale și reducerea dependenței de Asia
CEO-ul BraveX a abordat și reticența istorică a autorităților de a achiziționa tehnică militară de la producători locali, atribuind-o fragmentării pieței. În România există numeroase IMM-uri performante în domenii precum mecatronică, electronică și semiconductori, însă a lipsit un „strat integrator”. BraveX se propune să fie acest integrator, conectând producătorii locali de componente.
„Statul român, atunci când cumpără armament sau tehnologie militară, cumpără partea de sus, nu componentele din care sunt făcute. Suntem la momentul în care trecem la acest nivel de agregare. BraveX are capacitatea să fie un integrator al tuturor acestor viitori producători”, a explicat Costea-Bărluțiu, menționând că firma a semnat deja parteneriate cu producători locali de echipamente similare.
Compania a renunțat treptat la componentele provenite din Asia, după incidente care au dus la indisponibilitatea furnizorilor externi, contractând producători europeni pentru componente critice, inclusiv motoarele cu reacție.
Segmentul ISR și adaptarea la noile scenarii post-conflict
Spre deosebire de companiile axate pe producția de masă a dronelor de atac tip FPV sau a munițiilor loitering (kamikaze), BraveX se concentrează exclusiv pe segmentul dronelor de anduranță ridicată, destinate misiunilor ISR (Intelligence, Surveillance, Reconnaissance). Aparatele sunt concepute să reziste în medii cu război electronic (EW), dispunând de receptoare GPS protejate la bruiaj, linii de date cu salt în frecvență și navigație inerțial-vizuală (VIO).
Costea-Bărluțiu anticipează că, după încheierea conflictelor active din Ucraina și Orientul Mijlociu, cererea pentru drone kamikaze va stagna, odată cu constituirea stocurilor naționale. În schimb, platformele ISR au un caracter dual pronunțat și pot fi utilizate atât în misiuni militare, cât și civile, precum patrularea granițelor, monitorizarea suprafețelor mari, a căilor de comunicație sau a pădurilor pentru detectarea incendiilor, dar și în gestionarea fluxurilor de imigrație.
Provocări legislative și nevoia de poligoane private pentru testarea BVLOS
Unul dintre principalele obstacole pentru industria românească de vehicule aeriene fără pilot rămâne infrastructura de testare. Cadrul de reglementare este considerat „nesatisfăcător”, lipsind coridoarele aeriene dedicate dronelor (UAS), precum cele existente în Danemarca, Olanda sau Germania. Cea mai mare dificultate o reprezintă autorizarea zborurilor BVLOS (Beyond Visual Line of Sight – dincolo de raza vizuală a pilotului). Pentru testarea prototipurilor, compania a fost nevoită să apeleze la poligoane militare sau la facilități private, cum ar fi Aerodromul Caransebeș. Compania poartă discuții cu ROMATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) pentru deblocarea unor spații aeriene dedicate în cursul anului viitor.
Rundă de investiții și pragul de rentabilitate
Înființată la sfârșitul anului 2024, BraveX a beneficiat inițial de o finanțare pre-seed de aproximativ 700.000 de euro. În prezent, compania derulează o rundă de tip seed, vizând atragerea a 3-4 milioane de euro de la investitori instituționali și fonduri specializate în apărare și aviație, urmând să se închidă până în toamna acestui an. Pragul de profitabilitate (break-even) este proiectat pentru trimestrul doi din 2028, din cauza ciclurilor mari de cercetare-dezvoltare și a costurilor ridicate ale producției de componente hardware.
Deficitul de specialiști și oportunitatea reconversiei din IT
Sectorul dronelor militare se confruntă la nivel global cu o lipsă cronică de operatori instruiți și tehnicieni de producție. Pentru a susține planul de extindere, BraveX intenționează să recruteze din centrele IT tradiționale. „Personalul specializat lipsește atât în zona aeronautică, cât și în zona de producție. Reconversia IT-iștilor este un talent pool foarte bun aici. Această industrie care a propulsat orașe ca Cluj-NAPOCA sau Timișoara poate ajuta acum industria aeronautică să devină un actor regional important în 2030”, a afirmat reprezentantul BraveX.
Barierele administrative generale, precum procedurile greoaie pentru obținerea autorizațiilor de construire, estimate la un an, reprezintă o altă piedică în calea dezvoltării accelerate a companiilor din tehnologie.
Sursa: G4Media
