Europa începe să pună în aplicare reguli ferme pentru protecția minorilor în mediul online, marcând o transformare semnificativă față de abordarea precedentă, axată mai mult pe reguli interne ale platformelor. Discuția despre „majoratul digital” devine, în sfârșit, legiferată, cu măsuri clare și sancțiuni dure pentru companiile tech. În centrul acestor proiecte se află ideea de a limita drastic accesul celor mici la rețelele sociale și de a-i proteja de conținutul nociv.
Interdicția sub 16 ani și verificarea vârstei, un pas hotărâtor în lupta cu „paravanul” online
Reprezentanții guvernelor europene și-au dat seama că simplele recomandări sau bifări la înscriere nu mai sunt suficiente pentru a asigura siguranța copiilor. Începând cu interdicția pentru minorii sub 16 ani, autoritățile vor ca platformele să implementeze sisteme serioase de verificare a vârstei, pentru a evita accesul minorilor pe rețelele sociale. Aceasta poate însemna verificări prin documente, soluții hibride sau chiar estimări biometrice — metode cu riscuri evidente, dar cu impact major asupra limitării accesului.
Acest model de verificare nu are doar rolul de a împiedica crearea de conturi noi, ci și de a bloca accesul celor mici la conținut ilegal sau dăunător. Însă, pentru ca această mecanică să funcționeze eficient, platformele trebuie să demonstreze că investesc serios în tehnologii și politici pentru o verificare riguroasă. Altfel, noile reguli rămân un slogan, fără efecte reale asupra protejării minorilor.
Responsabilitatea executivilor, între răspunderea penală și riscul de prejudiciu public
Un aspect care aduce o cu totul altă dimensiune problematicii îl reprezintă responsabilizarea firmele și, mai ales, a conducerii superioare a acestor companii. În timp ce până acum, se vorbea despre „moderare imperfectă”, noile dezbateri merg mai departe și plasează pe umerii decidenților răspunderea pentru conținutul dăunător. „Când un guvern spune că vrea să-i facă pe executivi responsabili pentru conținut ilegal și instigator la ură, mută discuția de la ‘moderare imperfectă’ la ‘risc personal și penal’ pentru decizii de produs, politici de conținut și algoritmi,” explică experții.
Aceasta înseamnă că dacă platformele nu vor putea demonstra că își asumă responsabilitatea pentru conținutul promovat sau ignoră semnalele de alertă, răspunderea nu va mai putea fi evitată. În anumite cazuri, deciziile și algoritmii vor fi aduși în fața justiției, bătălia fiind dacă și cât de mult pot fi trași la răspundere pentru impactul asupra sănătății mentale a adolescenților.
Experiența Australiei și tendințele în Europa
Spania nu face altceva decât să urmeze exemplul unor țări precum Australia, care a impus unele dintre cele mai stricte reguli din lume pentru minorii conectați online. În Australia, cele mai drastice măsuri au inclus chiar interzicerea TikTok, Facebook și alte rețele sociale pentru utilizatorii sub 16 ani. Implementarea acestor măsuri a evidențiat, însă, și limitările: minorii au găsit rapid modalități de ocolire, precum VPN-uri sau conturi false, iar platformele au rămas în „zone gri”, capabile să ocolească măsurile de restricție.
Europa testează, pe de altă parte, o varietate de abordări, de la interdicții pentru sub 15 ani în Franța, unde Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a fost implicată în dezbateri politice intense, până la planuri drepte de a bloca accesul în Danemarca pentru copiii sub această vârstă. Toate aceste eforturi urmăresc un obiectiv comun: stabilirea unui standard european pentru protecția minorilor, inspirată de modelul australian, dar cu adaptări locale.
Provocări și perspective pentru părinți și platforme
Chiar dacă legile devin mai stricte, dihotomia între reguli și realitatea zilnică a tinerilor se menține. Măsurile drastice pot determina copiii să migreze către aplicații mai puțin monitorizabile, sau să utilizeze conturi false și VPN-uri pentru a naște o cursă a ascunderii. De asemenea, presiunea pentru colectarea de date în vederea verificărilor de vârstă ridică întrebări despre confidențialitate și securitate digitală.
Pentru părinți, această situație relevă cât de importantă este implicarea activă și educația digitală a celor mici. Dezbaterile europene privind reguli similare, precum și tendința de a crea „plase de siguranță” în propriile case, devin tot mai relevante în contextul unui mediu online tot mai greu de controlat. În linie cu ultimele evoluții, se pare că Europa va continua să redefinească regulile jocului social media, încercând să găsească o formulă echilibrată între libertate și siguranță pentru generațiile viitoare.
