Conform News.ro: Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că cererea mondială de petrol va înregistra o scădere mult mai accentată decât se anticipa inițial, ca urmare a prețurilor ridicate la combustibili și a dificultăților economice generate de blocajul Strâmtorii Ormuz. Estimările actualizate indică o reducere a cererii cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2026, cu 510.000 de barili pe zi mai mult față de prognoza din luna iulie.
Prețurile volatile ale combustibililor continuă să descurajeze consumul, deși AIE se așteaptă la o redresare treptată a cererii și la o revenire pe trendul ascendent spre sfârșitul anului curent.
Situația incertă din Strâmtoarea Ormuz
Într-un context geopolitic tensionat, redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă vitală pentru comerțul global cu energie, rămâne un punct de incertitudine. În pofida unor semnale despre posibile negocieri, Statele Unite și Iranul nu au ajuns încă la un acord concret. AIE subliniază că orice escaladare a conflictelor și perturbarea transportului maritim afectează direct eforturile de creștere a ofertei globale de petrol. În luna iulie, oferta mondială de petrol a fost cu 6,3 milioane de barili pe zi mai mică în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.
Această situație a condus la fluctuații semnificative ale prețurilor. Petrolul Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril în luna precedentă, dar a coborât ulterior spre 70 de dolari, tranzacționându-se în prezent la puțin sub 90 de dolari pe baril.
Rezervele globale de petrol, în declin rapid
Temerile inițiale legate de o penurie globală severă, declanșate de posibila închidere a Strâmtorii Ormuz în luna martie, nu s-au concretizat pe deplin până acum. Scăderea importurilor Chinei, utilizarea unor rute alternative și consumul din stocurile existente au atenuat impactul imediat. Totuși, această „pernă de siguranță” se diminuează rapid.
Stocurile americane de țiței au scăzut sub 300 de milioane de barili, atingând cel mai redus nivel din ultimii peste patruzeci de ani. La nivel global, rezervele monitorizate de petrol s-au situat în luna iulie sub 7,9 miliarde de barili, o premieră din aprilie 2025. „Deși se estimează că piața va reveni la surplus spre sfârșitul acestui an, riscurile rămân substanțiale, iar urgența redeschiderii Strâmtorii a crescut, deoarece rezervele disponibile se epuizează rapid”, avertizează AIE.
Prețurile mari erodează cererea de petrol
Blocajul Strâmtorii Ormuz nu influențează doar oferta, ci și cererea. Scumpirea petrolului și a produselor derivate începe să aibă un efect direct asupra consumului, fenomen cunoscut în piețele energetice sub denumirea de „distrugerea cererii”. Consumatorii resimt în mod special creșterea prețurilor la benzină și motorină, în contextul constrângerilor semnificative la nivelul capacității de rafinare.
Efectele se extind și asupra economiei globale. Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică anuală la 3%, de la 3,3%, în urma escaladării tensiunilor cu Iranul în luna februarie. Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, a rezumat impactul economic al crizei prin prisma unor „prețuri mai mari și a unei creșteri economice mai lente”. Astfel, deși piața petrolului ar putea reveni la un surplus spre finalul anului, declinul accelerat al stocurilor face și mai stringentă necesitatea redeschiderii Strâmtorii Ormuz, amplificând riscurile pentru economia mondială în cazul persistenței blocajului.
Sursa: News.ro
