Slovenia se pregătește să impună restricții noi pentru social media, vizați fiind minorii sub 15 ani. Anunțul oficial a fost făcut de vicepremierul Matej Arcon, joi, în cadrul unei conferințe de presă, marcând un pas important în încercarea țării de a proteja tinerii de efectele nocive ale mediului digital. Cu o populație de aproximativ 2 milioane de locuitori, Slovenia devine astfel a doua țară europeană, după Spania, care ia măsuri concrete pentru limitarea accesului minorilor la platformele de socializare, în contextul îngrijorărilor tot mai accentuate legate de implicarea copiilor în mediul online.
### Initiativa legislativă și contextul european
Inițiativa legislativă a Sloveniei vine într-un moment în care temerile legate de influența nocivă a social media asupra tinerilor sunt larg răspândite în Uniunea Europeană. În ultimii ani, numeroase studii au evidențiat impactul îndelungat al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților, precum și pe al celui legat de creșterea anxietății, depresiei și dezinformării. În acest context, Italia, Spania și alte state europene au început să implementeze măsuri similare, însă Slovenia intenționează să fie una dintre primele care să pună în practică o lege explicită privind interzicerea accesului minorilor sub 15 ani.
„Ne dorim să protejăm copiii noștri de efectele negative ale mediului digital și să îi ajutăm să navigheze în siguranță în lumea online,” a declarat vicepremierul Matej Arcon. El a adăugat că proiectul de lege propune nu doar restricții tehnice, ci și campanii de conștientizare și educație pentru părinți, cadre didactice și elevi, pentru a crea un mediu mai sigur și mai responsabil pentru tinerii utilizatori.
### Măsuri concrete și implicații pentru industria tech
Potrivit planului anunțat, platformele de social media vor trebui să implementeze tehnologii de verificare a vârstei și să blocheze automat accesul minorilor sub 15 ani. Ideea este de a limita riscurile asociate cu expunerea la conținut inadecvat, cyberbullying și dependența digitală, probleme tot mai frecvent semnalate în rândul tinerilor. De asemenea, legea va solicita companiilor digitale să dezvolte instrumente suplimentare de control parental, pentru ca părinții să poată monitoriza și gestiona mai eficient activitatea online a copiilor.
Acest demers legislativ ridică însă și întrebări legate de respectarea dreptului la liberă exprimare și de respectarea vieții private. Reprezentanții industriei tech și avocații specializați în drepturile digitale au semnalat că legea va trebui să fie echilibrată pentru a evita abuzurile și pentru a asigura respectarea unui raport just între protecție și libertate.
### Implicații pentru societate și perspectiva viitoare
Dacă proiectul de lege va fi adoptat, Slovenia va deveni un model pentru alte state din regiune, în încercarea de a combate efectele negative ale social media asupra tinerilor. Autoritățile susțin că măsurile vor fi însoțite de campanii educaționale menite să încurajeze utilizarea responsabilă a mediului digital, precum și de investiții în programe de alfabetizare digitală în școli.
Deși inițiativa a primit sprijin din partea unor organizații nonguvernamentale și părinți, criticii atrag atenția asupra riscului ca, în practică, restricțiile să aparentizeze o soluție simplistică, fără a aborda în profunzime cauzele reale ale dependenței de social media și ale vulnerabilităților online. În plus, vor fi necesare eforturi coordonate pentru a asigura aplicarea uniformă a noilor reguli, astfel încât acestea să nu devină doar o măsură formală.
În cele din urmă, perspectiva pe termen lung va fi dictată de echilibrul pe care autoritățile îl vor găsi între protecția minorilor și respectarea libertăților civile. În timp ce Slovenia pășește pe o cale mai restrictivă, alte state europene analizează deja modele și experimentează cu diverse abordări pentru a face mediul digital mai sigur pentru cei mai tineri utilizatori. Rămâne de văzut dacă inițiativa slovenă va avea efectul dorit sau dacă, în viitor, va fi nevoie de ajustări pentru a asigura o protecție reală, fără a pune în pericol libertatea individuală.
