Conform Stiripesurse.ro: Starea de bine psihică înregistrează niveluri modeste la nivel global, tinerii fiind cei mai afectați, arată un studiu internațional care a analizat date de la peste 53.000 de persoane din 92 de țări. Rezultatele publicate în revista Social Indicators Research contrazic percepțiile anterioare, indicând o inversare a trendului, în care generațiile mai în vârstă raportează o bunăstare psihică superioară.
Generațiile tinere, vulnerabile în fața stresului
Cercetarea, coordonată de Kai Ruggeri de la Universitatea Columbia, a evaluat dimensiuni precum optimismul, stima de sine, emoțiile pozitive, implicarea, vitalitatea, dar și stresul, depresia și anxietatea. Una dintre cele mai notabile constatări este că adulții tineri prezintă scoruri semnificativ mai scăzute la capitolul vitalitate, stabilitate emoțională și reziliență, comparativ cu persoanele mai în vârstă. Acest fenomen se observă în numeroase țări, inclusiv în cele dezvoltate. În mod tradițional, cercetările indicau o bunăstare psihică mai ridicată la tineri, dar acest nou studiu sugerează o deteriorare a indicatorilor pentru această grupă de vârstă.
Factori socio-economici și bunăstare psihică
Studiul subliniază legătura dintre indicatorii socio-economici și nivelul de bunăstare psihică. Persoanele cu venituri mai mari și cele care au beneficiat de condiții materiale mai bune în copilărie raportează, în general, o stare de bine superioară. Fiecare nivel suplimentar de educație este, de asemenea, asociat cu scoruri mai bune. Deținerea unui loc de muncă și locuitul cu alte persoane contribuie, de asemenea, la o bunăstare psihică mai ridicată, în timp ce munca predominant de acasă pare să ofere scoruri mai mici comparativ cu regimurile de muncă hibridă.
Decalajul optimismului: viața personală vs. societatea
O altă observație relevantă este „decalajul optimismului”. Participanții au evaluat pozitiv aspecte ale vieții lor personale, precum relațiile, sentimentul de a avea un scop și stima de sine. Totuși, percepția asupra viitorului societății, influențată de factori externi precum instabilitatea politică și economică, este marcată de pesimism. Această discrepanță poate contribui la stres și epuizare.
Kai Ruggeri consideră că aceste rezultate reprezintă un semnal de alarmă și subliniază necesitatea unor măsuri pentru protejarea locurilor de muncă în contextul inteligenței artificiale, combaterea epuizării profesionale, creșterea încrederii în viitor și facilitarea accesului la servicii de sănătate mintală. Cercetătorii avertizează totuși că studiul are limitări, participanții nefiind selectați printr-un eșantion probabilistic reprezentativ pentru fiecare țară. Cu toate acestea, diferențele observate sunt semnificative. Bunăstarea psihică nu este definită doar prin absența depresiei sau anxietății, ci include și vitalitatea, reziliența și sentimentul de a avea un scop în viață.
Sursa: Stiripesurse.ro


