Născut la 19 aprilie 1854, Anghel Saligny a fost un inginer constructor remarcabil, a cărui amprentă asupra modernizării României este profundă. A decedat la 17 iunie 1925, la București, lăsând în urmă o moștenire impresionantă în domeniul ingineriei. Originar dintr-o familie cu rădăcini franceze, Saligny a reprezentat un pionier al construcțiilor metalice și de beton armat.
De la studii în Berlin la podul de la Cernavodă
Anghel Saligny a studiat la Universitatea din Berlin, dar și la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. Revenit în România în 1875, a lucrat la construcția căilor ferate, acumulând experiență sub îndrumarea unor profesori de renume. A fost inginerul care a proiectat liniile ferate Adjud-Târgu Ocna și Bârlad-Vaslui-Iași. Acesta a fost șeful Serviciului pentru Construirea Podurilor de Fier și Antrepozitelor de la Brăila și Galați. Munca sa de o viață a culminat cu proiectarea și construirea podului de la Cernavodă, o realizare tehnică de excepție.
Podul de la Cernavodă, o „operă de mândrie națională”, după cum o numea matematicianul Gheorghe Țițeica, a fost construit în mai puțin de cinci ani. Saligny a utilizat în premieră mondială grinzi cu console și oțel moale la tabliere. Inaugurarea oficială a avut loc la 26 septembrie 1895, în prezența regelui Carol I și a altor personalități importante. Pentru a demonstra siguranța podului, Saligny a riscat totul. S-a urcat într-o șalupă ancorată sub pod în timpul testării cu un convoi de locomotive grele.
Contribuții majore la dezvoltarea României
Anghel Saligny a fost un vizionar, aducând inovații semnificative în domeniul construcțiilor. A fost șef al lucrărilor de modernizare a portului Constanța, director general al Căilor Ferate și ministru al Lucrărilor Publice. Opera sa a fost vastă, incluzând proiecte la Constanța, Brăila, Galați și Giurgiu, dar și pe Valea Prahovei. A fost membru al Academiei Române, ocupând funcțiile de vicepreședinte și președinte.
Anghel Saligny a fost, de asemenea, director al Direcției Generale a Munițiilor din cadrul Ministerului de Război, în timpul Primului Război Mondial. A fost un om de acțiune și un înțelept, contribuind decisiv la modernizarea infrastructurii românești. Numele său este sinonim cu ingeniozitatea și dedicarea.
Podul Carol I, numit astfel în onoarea regelui Carol I, avea o deschidere centrală de 190 de metri și alte patru deschideri de 140 de metri. A fost cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume la momentul construcției.
Sursa: Descopera
