NATO respinge ideea unei armate europene separate, în contextul incertitudinii angajamentului american
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat luni poziția alianței în fața unor propuneri tot mai vehemente din partea unor politicieni europeni pentru crearea unei armate comune a Uniunii Europene, desprinsă de structura NATO. Comentariile sale vin pe fondul tensiunilor legate de angajamentul Statelor Unite în apărarea Europei și al incertitudinilor generate de administrația americană, în special după declarațiile contradictorii ale fostului președinte Donald Trump.
Un răspuns clar la presiuni tot mai mari din Europa
Deși Uniunea Europeană a accelerat demersurile pentru consolidarea propriului apărări, unele voci din Europa solicită în mod vehement crearea unei forțe armate autonome, menite să consolideze suveranitatea continentului în domeniul apărării. Într-un discurs susținut în Parlamentul European din Bruxelles, Stoltenberg a respins vehement astfel de eforturi, amintind faptul că NATO rămâne “garantul stabilității și securității europene și transatlantice.”
“Orice inițiativă de a distrage atenția de la NATO sau de a crea o armate separate poate slăbi solidaritatea noastră și poate duce la o fragmentare a eforturilor de apărare comune”, a declarat oficialul NATO. “Europa nu are nevoie de o armata proprie, ci de o alianță puternică și unită, în care toate statele membre contribuie pentru apărarea comună.”
Aceasta poziție are la bază faptul că, în ultimii ani, NATO și-a consolidat rolul de pilon principal pentru securitatea continentului, mai ales în contextul tensiunilor cu Rusia și a creșterii rezervelor în privința Angajamentului american față de Europa. Acest lucru devine tot mai evident după schimbările politice din Statele Unite, unde retorica de retragere a trupelor sau reducere a angajamentului around NATO a alimentat temeri în rândul aliatilor europeni.
Contextul geopolitic și incertitudinea angajamentului SUA
Îndoielile legate de angajamentul Statelor Unite sunt în creștere. Deja în timpul mandatului lui Donald Trump, declarațiile acestuia despre NATO fiind preocupante pentru liderii europeni, care nu pot ignora perspectiva retragerii sau diminuării sprijinului american. La Bruxelles, Jens Stoltenberg a subliniat că “solidaritatea transatlantică este fundamentul securității noastre și trebuie să fie menținută și întărită.”
De aceea, apelurile pentru crearea unei armate europene separate au fost percepute atât ca o încercare de a diminua dependența de NATO, cât și ca o manifestare a dorinței unora de a-și asigura autonomia militară, în condițiile în care nu se mai pot baza pe partenerul american. În acest timp, mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care Germania, Franța și Spania, și-au exprimat propriile viziuni privind întărirea capacităților militare europene, dar fără a înlocui alianța nord-atlantică.
Perspective și reacții în Europa și NATO
Reacțiile oficialilor europeni variază de la susținere la scepticism. În timp ce unele țări consideră necesar un răspuns independent pentru a nu fi complet dependente de voința americană, altele subliniază că inițiativele unilaterale pot duce la diviziuni în interiorul Uniunii. Oficialii NATO își mențin poziția de unitate, afirmând că alianța are nevoie de o abordare comună pentru a face față noilor amenințări, fie ele de natură militară sau cibernetică.
Deocamdată, discuția despre o posibilă armata europeană rămâne deschisă, dar oficialii occidentali, și în special cei ai NATO, insistă pe menținerea solidarității și a rolului central al alianței în echilibrul de putere din Europa. În același timp, nu se poate ignora faptul că în spatele acestei dezbateri se află și nevoia de a răspunde mai eficient noilor provocări geopolitice, care pun la încercare modelul de securitate bazat pe alianță transatlantică.
În următoarele luni, se așteaptă continuarea consultărilor, în condițiile în care tensiunile geopolitice și incertitudinea legată de angajamentul american continuă să influențeze discursul și strategia de apărare a continentului.
