O creatură misterioasă, asemănătoare unui șobolan, a surprins lumea științifică. Inițial considerată o nouă familie de rozătoare, s-a dovedit a fi singurul supraviețuitor al unei specii dispărute de 11 milioane de ani. Descoperirea, cu impact major, a avut loc în Laos, demonstrând importanța cunoștințelor locale și a explorărilor în zone greu accesibile.
O „fosilă vie” readusă la viață
Primele indicii ale existenței acestei rozătoare au apărut în 1996, când biologul Robert Timmins a observat exemplare neobișnuite în piața Thakhek din Laos. Ulterior, cercetătorii au colectat cranii și fotografii de la localnici și fragmente de maxilar din excrementele unor bufnițe. Specimenele au fost trimise la Natural History Museum din Londra. Inițial, aceste rozătoare au fost clasificate ca o specie necunoscută, numită șobolanul de stâncă laotian (Laonastes aenigmamus) și plasate într-o familie taxonomică separată.
Studiile aprofundate au arătat însă asemănări izbitoare cu fosilele de rozătoare datând din Oligocenul timpuriu până în Miocenul târziu, descoperite în diferite zone ale lumii. Într-un studiu din 2006, cercetătorii au concluzionat că animalul este, de fapt, ultimul supraviețuitor al familiei Diatomyidae, considerată dispărută de 11 milioane de ani. Această descoperire a fost etichetată ca un impresionant „efect Lazăr” la mamiferele moderne, un fenomen rar în care o specie dispare din evidențele fosile pentru a reapărea ulterior.
Aspectul și comportamentul speciei
Șobolanul de stâncă laotian, denumit și „fosilă vie”, combină caracteristici ale veverițelor și șobolanilor. Spre deosebire de rudele sale, acest animal nu este adaptat pentru cățărat. Se deplasează într-un mod specific, asemănător unei rațe, preferând să alerge peste formațiunile de calcar decât să urce în copaci.
În ciuda importanței descoperirii, identificarea și studiul animalului au depins de colaborarea cu localnicii. În timp ce oamenii de știință analizau specimenele în laboratoare, comunitățile din Laos erau deja familiarizate cu această creatură.
Importanța cunoștințelor locale
În 2006, cercetătorii David Redfield și biologul thailandez Uthai Treesucon au reușit să filmeze un exemplar viu în mediul său natural, oferind dovezi clare ale existenței speciei. Colaborând cu vânători și ghizi locali, au reușit să fotografieze și să filmeze animalul, înainte de a-l elibera în habitatul său stâncos. Cazul șobolanului de stâncă laotian evidențiază importanța colaborării dintre știința modernă și cunoștințele locale.
Sursa: Descopera
