Conform Descopera: Peste două treimi dintre români se confruntă cu gânduri persistente legate de mâncare, chiar și atunci când nu le este foame, relevă un studiu recent. Aceste frământări pot avea un impact semnificativ asupra stării de bine, a vieții sociale și a sănătății fizice.
Mâncatul emoțional și vinovăția post-consum
Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți, arată că 71% dintre participanți se gândesc la mâncare chiar și în afara momentelor de foame. Mai mult, 27% dintre aceștia declară că aceste gânduri sunt prezente frecvent sau foarte frecvent. Doar 17% dintre cei care se confruntă cu această situație o privesc ca pe o simplă lipsă de voință, în timp ce o treime (33%) o asociază cu stresul, emoțiile sau mediul înconjurător.
Fenomenul mâncatului pe fond emoțional este, de asemenea, răspândit. Un procent de 21% dintre respondenți recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. De asemenea, 77% dintre români admit că mănâncă, cel puțin ocazional, ca reacție la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% dintre respondenți afirmă că mănâncă preponderent atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% dintre aceștia, mâncarea reprezintă o formă de alinare.
Studiul indică o prezență semnificativă a sentimentelor de vinovăție și regret după consumul alimentar. 7 din 10 români se simt frustrați, vinovați sau regretă că au mâncat mai mult decât și-au propus. Aceștia recurg adesea la strategii de compensare, precum restricții alimentare (21%), sport suplimentar (14%), săritul peste mese (14%) sau autocritică (12%). Un procent mic, de doar 6,7%, declară că simte plăcere după ce a mâncat peste măsură.
Declanșatorii tentațiilor alimentare și presiunea socială
Expunerea la imagini, reclame și conținut online despre mâncare este frecventă pentru o mare parte dintre români. 37% dintre respondenți se simt expuși des sau foarte des la astfel de stimuli într-o zi obișnuită. Principalul declanșator al poftei de mâncare este mirosul specific, urmat de vitrinele și rafturile din magazine (10%) și de reclamele TV sau online (7%).
În plus, peste jumătate dintre respondenți (53%) resimt, cel puțin uneori, presiune legată de aspectul fizic, în special înainte de evenimente precum vacanțele la mare sau piscină. Pentru 23% dintre aceștia, această presiune este resimțită des sau foarte des. Ca urmare, în sezonul estival, aproape jumătate dintre români (48%) se abțin de la dulciuri și alte tentații alimentare înainte de vacanță, 19% intensifică activitatea fizică, iar 14% își propun să slăbească pentru a se simți confortabil în costumul de baie.
Studiul subliniază contextul în care România se confruntă cu o rată ridicată de obezitate, considerată o provocare majoră de sănătate publică. Raportul World Obesity Atlas 2025 estimează că 39% dintre adulții români trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se încadrează în categoria supraponderală și obezitate.
În ciuda încercărilor de a adopta un stil de viață mai sănătos, doar un procent mic apelează la sprijin specializat. Deși 51% dintre români au încercat să mănânce mai echilibrat sau au ținut dietă în ultimul an, doar 3% au consultat un medic, 3% un nutriționist și doar 1% un psiholog sau terapeut. Alți 4% au apelat la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.
Sursa: Descopera
