Digitalizarea serviciilor publice în România, deși avansează, tot întâmpină semnale mixte din partea cetățenilor, iar ritmul de implementare rămâne lent. Un studiu recent din 2026 arată că peste 70% dintre români se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de interacțiunile online cu instituțiile statului, iar plata taxelor și impozitelor digitale continuă să fie cel mai utilizat serviciu. În ciuda acestei satisfacții, opinia largă este că România se află abia la începutul procesului de digitalizare, majoritatea respondenților considerând că țara este doar parțial digitalizată
Cu toate acestea, un progres se remarcă, întrucât nemulțumirea legată de stadiul digitalizării a scăzut cu aproape 14 puncte procentuale față de un sondaj similar din noiembrie 2025. În același timp, 8 din 10 români consideră digitalizarea ca fiind un lucru bun sau foarte bun, indicând o percepție crescândă asupra beneficiilor aduse de aceste servicii. Analiza indică și o creștere de 6 puncte procentuale a celor evaluați pozitiv în ceea ce privește digitalizarea publică.
Serviciile digitale preferate ale românilor și obiective de îmbunătățire
Majoritatea cetățenilor au avut ocazia să utilizeze online serviciile oferite de stat în ultimele 12 luni. Plata taxelor, care este de departe cel mai frecvent utilizat serviciu, a fost realizată online de către 60,2% dintre respondenți. În plus, aproape jumătate au făcut programări pentru documente sau transport, iar circa o treime au apelat la programări în spitale publice. Mulți români au și obținut acte administrative online, precum documente de la primării sau ANAF.
Percepția asupra digitalizării se reflectă și în avantajele menționate de cetățeni. Majoritatea consideră că principalul beneficiu constă în economisirea de timp și accesul rapid la informații, dar și în reducerea birocrației și simplificarea relației cu instituțiile publice. “Respondenții consideră că digitalizarea, în sine, se referă la posibilitatea de a trimite cereri și de a rezolva probleme în relația cu statul exclusiv online, fără a merge la ghișeu,” arată studiul. Aceasta este percepută ca o schimbare benefică, cu circa 80% dintre cei chestionați identificând câștigul de timp drept cel mai important avantaj.
Totuși, multe rămân de făcut, iar opinia generală este că ritmul de digitalizare este prea lent. Aproximativ 87% dintre români consideră că procesul de digitalizare al statului avansează cu viteză redusă sau foarte redusă, ceea ce indică așteptări mari și întrebări legate de eficiența și mobilizarea autorităților.
Priorități și temeri pentru următorii ani
Românii își exprimă clar și așteptările pentru următoarea etapă a digitalizării, fiind prioritare aplicațiile care să centralizeze toate documentele personale pentru relația cu statul și mediul privat, dar și programările online la spitale și accesul la dosarele medicale. În plus, se remarcă interesul pentru obținerea electronică a actelor oficiale și accesul digital la rețete și adeverințe medicale.
Îngrijorările sunt pe măsură. Mai mult de jumătate dintre respondenți se tem că datele personale vor fi accesate fără consimțământ, iar 51,3% se tem de dependența crescută față de rețelele sociale. O preocupare suplimentară vine din dificultatea de a distinge conținutul real de cel generat cu ajutorul inteligenței artificiale, aproape 45% dintre persoane fiind îngrijorate în această privință.
Percepția cu privire la viitor nu este însă una optimistă în totalitate. Majoritatea românilor consideră că țara merge într-o direcție greșită și solicită schimbări majore. Temerile legate de corupție, un flagel care încă afectează profund sistemul public, sunt predominante — aproape 75% dintre respondenți o consideră principala lor îngrijorare. În această lumină, digitalizarea este percepută ca o posibilă soluție sau cel puțin o oportunitate de a remedia anumite probleme, dacă ritmul și eficiența procesului vor crește.
Pe fondul acestor percepții, autoritățile și specialiștii continuă să analizeze modalitățile de accelerare a digitalizării și de asigurare a siguranței datelor personale, într-un proces care rămâne esențial pentru modernizarea administrației și pentru creșterea încrederii publice în instituțiile statului. România rămâne, astfel, în fața unei veritabile răscruci digitale, cu toate așteptările și temerile sale pentru viitor.
