Conform Descopera: România, singurul stat din UE care își diminuează investițiile în cercetare pe cap de locuitor
România se distinge trist în peisajul Uniunii Europene prin faptul că este singurul stat membru care și-a redus alocările bugetare destinate cercetării și dezvoltării pe cap de locuitor în ultimul deceniu. Această tendință alarmantă, confirmată de datele recente publicate de Eurostat, contrastează puternic cu evoluția pozitivă înregistrată de majoritatea celorlalte țări, în special Bulgaria, care a demonstrat cea mai spectaculoasă creștere în acest domeniu.
Contrastul negativ al României
În timp ce statele membre ale UE au mărit semnificativ bugetele alocate cercetării și dezvoltării, ajungând la aproximativ 130,2 miliarde de euro în 2025 – o creștere de 60,5% față de 2015 și cu 2,4% peste nivelul din anul precedent –, România pare să meargă pe un drum complet diferit. Conform statisticilor Eurostat, alocările pe cap de locuitor la nivelul UE au atins 288 de euro în 2025. În acest context, România a înregistrat o scădere de 9,6%, ajungând la doar 18,8 euro pe locuitor în 2025, comparativ cu 20,8 euro în 2015. Această cifră plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană, un indicator grav al priorităților naționale în materie de inovație și progres tehnologic.
Liderii europeni și dinamica creșterii
La polul opus față de România, țări precum Luxemburg, Danemarca și Germania continuă să investească masiv în cercetare și dezvoltare. Luxemburg a înregistrat cea mai mare alocare pe cap de locuitor în 2025, cu 917,2 euro, urmată de Danemarca (627,1 euro) și Germania (553,5 euro). Aceste cifre demonstrează o viziune strategică pe termen lung, care recunoaște rolul esențial al cercetării în dezvoltarea economică și socială.
Bulgaria, în mod surprinzător, a înregistrat cea mai impresionantă creștere procentuală în ultimul deceniu. Alocările pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor în Bulgaria au crescut de la 15,5 euro în 2015 la 92,3 euro în 2025, reprezentând o creștere de 495,5%. Această evoluție subliniază faptul că, prin politici coerente și investiții susținute, chiar și țările cu bugete inițial mai mici pot obține rezultate remarcabile. La nivelul întregii UE, cele mai mici alocări au fost înregistrate în Ungaria (57,4 euro) și Malta (73,7 euro), deși ambele țări au consemnat creșteri față de 2015.
Direcționarea fondurilor pentru cercetare
Datele Eurostat oferă, de asemenea, o imagine asupra modului în care sunt distribuite fondurile pentru cercetare și dezvoltare la nivel european. Aproximativ 37,3% din totalul fondurilor sunt direcționate către dezvoltarea generală a cunoașterii, un sector vital pentru inovația fundamentală. Producția industrială și tehnologia beneficiază de 9,5% din finanțare, în timp ce sănătatea și apărarea reprezintă alte domenii prioritare, cu 6,7% și, respectiv, 5,8% din bugetele alocate. Această repartizare sugerează o orientare către obiective diverse, de la avansarea științei de bază la soluționarea unor provocări contemporane precum bolile sau securitatea.
Scăderea investițiilor românești în cercetare pe cap de locuitor, în timp ce majoritatea statelor UE își cresc alocările, ridică semne de întrebare serioase cu privire la strategia de dezvoltare a țării și la angajamentul față de progresul tehnologic. Performanța României în acest domeniu, poziționând-o la coada clasamentului european, ar trebui să genereze o dezbatere publică serioasă și acțiuni concrete din partea autorităților pentru a inversa această tendință nefavorabilă.
Sursa: Descopera
