Conform Libertatea: Dronele rusești, o problemă de securitate complexă la granița României
Generalul maior Adrian Ciolponea, recent trecut în rezervă, atrage atenția asupra complexității amenințării reprezentate de dronele rusești care pătrund tot mai frecvent în spațiul aerian și maritim românesc. Potrivit expertului, răspunsul la această provocare nu se limitează la interceptarea punctuală a aparatelor, ci necesită un sistem național integrat de detectare, identificare, evaluare, protecție și neutralizare. Intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea României, în special asupra porturilor dunărene, reduce semnificativ timpul de reacție, în timp ce Moscova pare să urmărească multiple obiective strategice prin aceste operațiuni.
Strategii rusești și riscul incursiunilor neintenționate
Generalul maior Ciolponea explică faptul că fiecare incursiune a dronelor, chiar dacă nu produce pagube materiale sau victime, generează informații valoroase pentru partea adversă privind timpul de reacție, procedurile de identificare și capacitatea de coordonare între structurile militare și civile. Caracterul repetitiv al acestor evenimente sugerează că nu este vorba de anomalii temporare, ci de o caracteristică persistentă a mediului de securitate din zona Mării Negre și a Deltei Dunării. Un alt factor important este reprezentat de potențialele incursiuni neintenționate, cauzate de pierderea controlului asupra platformelor fără pilot, din cauza bruiajului, spoofing-ului sau altor forme de război electronic. Această combinație de factori impune ca România să își proiecteze capacitatea antidronă pe premisa unui flux persistent și imprevizibil de amenințări.
Necesitatea unui sistem național multistratificat de apărare antidronă
Incidentul recent al unei drone navale cu explozibil în apropierea platformei Neptun Deep subliniază extinderea problemei dincolo de frontiera terestră și spațiul aerian. Pregătirea, dotarea și protecția infrastructurii critice, coroborate cu dezvoltarea unui sistem național multistratificat de apărare antidronă, sunt esențiale. Obiectivul principal trebuie să fie reducerea probabilității ca o astfel de platformă să ajungă în proximitatea unui obiectiv vulnerabil și, în caz contrar, asigurarea unui lanț de reacție rapid și robust pentru limitarea consecințelor. Acest sistem trebuie să fie multistratificat, distribuit și integrat, pornind de la supravegherea permanentă și detectarea timpurie, continuând cu identificarea, clasificarea țintei, avertizarea populației și protecția infrastructurii critice. De asemenea, un cadru legislativ coerent este necesar pentru a defini competențele, responsabilitățile și limitele de acțiune ale instituțiilor implicate în securitatea națională.
Măsurile de apărare luate de România
Măsurile dispuse de autoritățile române, inclusiv dotarea Armatei Române cu noi capabilități de interceptare și sisteme radar îmbunătățite, reprezintă un pas important. Totuși, amploarea amenințării depășește conceptul tradițional de apărare antiaeriană locală, impunând o abordare diferită, axată pe apărarea antiaeriană și antidronă a unei suprafețe extinse, într-o arhitectură distribuită și mobilă. Forțele Navale au instalat noi radare în portul Constanța și continuă să doteze navele cu sisteme de observare performante. De asemenea, se lucrează la achiziționarea unor echipamente capabile să descopere drone de suprafață cu suprafață mică de reflexie și a unor dispozitive cu inteligență artificială pentru intrările porturilor militare. Potrivit datelor prezentate de senatoarea Nicoleta Pauliuc, în 2026, 129 de drone sau fragmente de drone au căzut pe teritoriul României, iar 11 drone au fost distruse sau au explodat în zona de responsabilitate a țării. Intensificarea atacurilor Rusiei, cu aproape jumătate din atacurile lansate de la granița cu România în acest an, subliniază urgența implementării acestor măsuri.
Sursa: Libertatea
