România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer, hotărâre luată de o instanță belgiană în 2026, în urma unui proces privind vaccinurile anti-COVID. Deși suma este mare, oficialii din domeniul sănătății încearcă să negocieze redirecționarea acestor fonduri către alte tratamente, în special medicamente inovative, pentru a limita impactul bugetar și a răspunde unor nevoi urgente în domeniu.
Negocierile românești cu Pfizer vizează, printre altele, utilizarea acestei sume pentru introducerea de medicamente inovatoare pe piața din România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că se urmărește ca, în cadrul acestei sume de aproape 3 miliarde de lei, să fie incluse tratamente pentru boli de oncologie și pentru afecțiuni rare, domenii în care urgența și nevoia de inovație sunt foarte ridicate.
Rogobete a menționat că, în cadrul negocierilor, se încearcă un echilibru, pentru ca fondurile existente să fie folosite în mod eficient, în loc să fie cheltuite pentru vaccinuri contra cărora România ar fi, mai degrabă, sceptică. La nivel oficial, există și opțiunea de a încerca contestarea hotărârii instanței, însă această decizie are caracter executoriu, iar sumele vor trebui blocate dacă Pfizer va câștiga procesul.
Petrecerea de bani pentru vaccinuri produce deja controverse. Autoritățile au recunoscut că, din cauza acestei datorii, bugetul Ministerului Sănătății nu dispune de fonduri dedicate pentru acoperirea acestei sume. Sorin Grindeanu a explicat că această datorie reprezintă, de fapt, întreg pachetul de solidaritate pe care România l-a avut în cadrul eforturilor globale împotriva pandemiei.
Ministrul Rogobete a reafirmat că, deși România este obligată să plătească, nu intenționează să cumpere doze suplimentare de vaccin de la Pfizer, având în vedere dificultățile de depozitare și riscul ca aceste doze să fie risipite sau distruse. El a spus că, în loc de vaccinuri, prioritatea este introducerea medicamentelor inovatoare, în special pentru oncologie și boli rare.
„Ar urma să cumpărăm, din acești bani, vaccin pentru următorii 10 ani. Nu este cazul să facem asta, este evident acest lucru”, a declarat Rogobete, la finalul săptămânii trecute. În aceste condiții, autoritățile române analizează diverse scenarii pentru a limita impactul acestei datorii asupra bugetului și pentru a asigura accesul pacienților la tratamente moderne și eficiente.
De asemenea, negociatorii români continuă să ceară soluții pentru a evita achiziția de doze de vaccin suplimentare, preferând să se concentreze pe introducerea de medicamente inovatoare, mai ales în cazurile de boli grave. La aceste demersuri se adaugă și dorința de a asigura un echilibru între nevoile medicale și constrângerile bugetare.
Ministrul Sănătății a indicat că, în aceste condiții, autoritățile vor trebui să ia decizii dificile pe termen scurt, având în vedere că hotărârea judecătorească este, de moment, executorie. În cazul în care procesul împotriva instanței belgiene va fi câștigat, suma va trebui blocată într-un cont, ceea ce complică gestionarea fondurilor destinate sănătății, mai ales în lipsa unor fonduri speciale alocate pentru această datorie.
Data fixată pentru plata efectivă a datoriei va fi stabilită după încheierea tuturor procedurilor judiciare și a negocierilor cu Pfizer, urmând să se determine și modul în care această obligație va influența bugetul național alocat sectorului medical.
