Nivelurile datoriei globale continuă să atingă nivele alarmante, în special în cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar datele pentru 2025 indică o situație de risc crescut. Mai multe state se confruntă cu datorii totale care depășesc cu mult pragul de 300% din PIB, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra sustenabilității financiare în contextul actual marcat de incertitudini globale și creșteri ale ratelor dobânzilor.
Hong Kong și Japonia, liderii unei liste alarmante
Hong Kong ocupă primul loc în clasamentul global, cu o datorie totală de 380% din PIB – o cifră extrem de îngrijorătoare dacă avem în vedere componentele acesteia. Doar datoria companiilor reprezintă 227% din PIB, fiind cea mai mare parte a îngrijorărilor economice din această regiune. La polul opus, datoria guvernului se cifra la 67%, însă, în contextul mediei, această sumă contribuie totuși la dezechilibrul alarmant.
Japonia pare să fie în același baraj de recorduri, cu o datorie totală de 372% din PIB. Datoria guvernamentală, aproape de 199%, este de departe cea mai mare în rândul economiilor avansate, iar datoria companiilor se situează la 113%, cu o populație care are o datorie de circa 60%. În cazul acestor două economii, datoriile ridicate nu sunt o surpriză având în vedere tradiția lor de a apela la credite pentru stimularea economiei și pentru finanțarea cheltuielilor publice.
Singapore, cu 347%, ocupă locul al treilea, fiind urmată de echilibrul fragil al Frantei și Canadei, ambele depășind pragul de 300%. Universitatea lor în materie de împrumuturi accentuează presiunea asupra sustenabilității financiare, mai ales în condițiile în care acestea se află sub presiunea unei creșteri continue a ratelor dobânzilor.
Statele Unite și economiile europene: în scenă
Cât despre Statele Unite, acestea se află pe poziția șapte în clasament, cu o datorie totală de 264% din PIB. În această cifră, datoria guvernamentală reprezintă 123%, iar datoria companiilor 73%. Deși nu sunt în topul absolut, aceste valori indică, totuși, o stare de vulnerabilitate sporită. În special, cheltuielile militare și măsurile de stimulare adoptate în timpul pandemiei au crescut semnificativ nivelul împrumuturilor.
Economiile dezvoltate se află, în general, sub o presiune tot mai mare din cauza creșterii costurilor creditului, dar și din cauza impactului geopolitic, perturbărilor în transportul maritim și riscurilor legate de instabilitatea globală. În același timp, criza fiscală devine tot mai acută, iar sustenabilitatea datoriei devine tematica principală a discuțiilor politice și economice.
România, o prezență relativ moderată în top
În comparație cu aceste cifre alarmante, România ocupă poziția 36 în clasamentul global al datoriei, cu un nivel total de 102% din PIB. Structurat astfel, datoria populației reprezintă doar 11%, în timp ce datoria companiilor se ridică la 29% și datoria guvernamentală la 61%. Aceste cifre arată că, deși nivelul datoriei românești este semnificativ, este totuși în limite relativ moderate, fiind departe de punctele critice ale marilor economii global.
Contextul economic actual evidențiază o tendință de creștere a nivelurilor de îndatorare în întreaga lume, însă pentru România, riscurile rămân relativ reduse, având în vedere această poziție mai moderată. Cu toate acestea, precum și în cazul altor state, provocarea va fi menținerea stabilității și gestionarea corespunzătoare a datoriei, mai ales dacă tendințele globale de creștere a dobânzilor și instabilitatea economică vor continua să se intensifice.
Pe termen mediu și lung, evoluția acestor cifre va depinde în mare măsură de politica fiscală adoptată de guverne și de capacitatea lor de a controla cheltuielile și de a genera venituri stabile. Într-o perspectivă globală, nivelul tot mai ridicat al datoriei devine o problemă de siguranță pentru economie, iar modul în care statele vor naviga aceste valuri delicate va fi decisiv pentru stabilitatea financară a următorilor ani.
