Datele oficiale ale Uniunii Europene arată că România conduce detașat în topul țărilor membre când vine vorba de relocarea start-up-urilor finanțate prin fonduri de investiții. Aproximativ 14,9% dintre aceste companii românești își mută sediul în afara țării, un procent îngrijorător de mare, care plasează România în fruntea unui clasament negativ.
Start-up-urile românești, atrase de mirajul Statelor Unite
România este urmată la o distanță considerabilă de Bulgaria (8,8%) și Lituania (7,7%), în timp ce economii mai mature, precum Italia și Spania, înregistrează rate de relocare mult mai mici, de doar 1%, respectiv 1,9%. Aceste cifre sunt evidențiate de un studiu recent al Comisiei Europene. Cercetătorii au analizat aproape 17.000 de start-up-uri finanțate prin capital de risc, comparându-le cu cele care nu au beneficiat de astfel de finanțări.
La nivel european, fenomenul relocării este relativ limitat. Între 3,3% și 4,3% dintre start-up-urile susținute de capital de risc își mută operațiunile în alte țări. În cazul companiilor fără finanțare de tip VC, rata scade dramatic, la doar 0,3%-0,5%. Aceasta sugerează o influență majoră a investitorilor în decizia de relocare.
Aproximativ trei sferturi (73%) dintre start-up-urile europene care aleg să se relocheze optează pentru Statele Unite, în special în hub-uri precum Silicon Valley, zona Boston sau New York. Marea Britanie atrage 7%, iar Germania, 2%. Un motiv important este presiunea exercitată de investitori. Mulți fonduri americane preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate în SUA, unde cadrul legal este familiar, iar oportunitățile de exit sunt mai numeroase.
Cauzele exodului: finanțare și oportunități
Lipsa finanțărilor mari și accesul dificil la piețe sunt identificate ca principalele motive pentru relocare. Companiile susținute de venture capital, cu ambiții de scalare rapidă, sunt cele mai expuse acestui fenomen. Ecosistemele mai dezvoltate, precum cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să rețină mai bine start-up-urile datorită accesului mai facil la fonduri și infrastructură.
Sectorul de activitate joacă, de asemenea, un rol important. Serviciile IT și științele vieții înregistrează rate mai ridicate de relocare. Companiile care activează în domenii ce necesită infrastructură și echipamente costisitoare, precum cele din industria prelucrătoare sau tehnologii avansate, sunt mai puțin predispuse la relocare.
Ce măsuri pot fi luate
Deși fenomenul relocării este adesea perceput ca o pierdere, impactul nu este întotdeauna negativ. Aproximativ 3% dintre companii își închid complet operațiunile din țara de origine, majoritatea alegând o relocare parțială. Studiul recomandă factorilor de decizie să sprijine start-up-urile în eforturile lor de extindere pe piețele externe, dar, în același timp, să mențină în Europa activitățile cu valoare adăugată ridicată.
Printre recomandări se numără îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea unor fonduri europene competitive, eliminarea barierelor din piața unică europeană, crearea unui regim corporativ unitar la nivelul UE și stimularea fuziunilor și achizițiilor între companii europene. Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, menit să susțină investiții mai mari.
