România are toate resursele și potențialul pentru a deveni un pol european de securitate energetică, însă regretabil, nu capitalizează această oportunitate, arată un studiu recent realizat de Asociația Energia Inteligentă. În ciuda resurselor vaste din Marea Neagră, republica nu a reușit să se poziționeze ca un actor relevant pe scena energetică europeană, fiind mai mult pasivă decât proactivă în gestionarea propriilor resurse de gaze naturale offshore.
Resursele din Marea Neagră: oportunitate nevalorificată
România deține cele mai bogate proiecte de gaz în Marea Neagră, estimate la zeci de miliarde de metri cubi, ceea ce ar putea asigura independența energetică a țării pentru decenii. Cu toate acestea, dezvoltarea acestor resurse întâmpină obstacole atât legislative, cât și de ordin tehnic și geopolitic. Lipsa unor politici clare și a unui cadru legislativ stabil a îngreunat în trecut atragerea investițiilor străine în domeniu.
În plus, întârzierea în lansarea licitațiilor pentru perimetrele offshore și reticența față de exploatarea pe termen lung a resurselor din Marea Neagră au avut ca efect menținerea dependenței de importurile de gaze. În timp ce alte state europene urmăresc să-și diversifice sursele de aprovizionare, România pare să rămână pe margine, deși are toate premisele pentru a juca un rol esențial în regiune.
România, compromisa de propriile decizii și inabilitate de a-și sustine interesele
Potrivit analizei, România nu este victimă a unor forțe exterioare sau a circumstanțelor internaționale, ci mai degrabă se află într-un moment de complicitate cu propria sa lipsă de inițiativă. “România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu […]” Într-un context geopolitic tensionat, în care consumul de gaze din Europa crește pe fondul crizei din Ucraina și a presiunilor pentru reducerea dependenței față de Rusia, lipsa unui plan coerent de valorificare a resurselor interne pare o greșeală strategică gravă.
Expertul din cadrul AEI subliniază că deciziile întârziate referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră au dus la pierderea unor oportunități de a-și consolida poziția în regiune și de a se feri de fluctuațiile pieței internaționale. În plus, reticența politicienilor de a aborda pe termen lung beneficiile dezvoltării resurselor de gaze offshore adâncesc problemele economice ale României, de la creșterea costurilor la riscul de a rămâne în urma unor state precum Polonia sau Grecia, care investesc strategic în energie.
Perspective și provocări pentru viitor
Reprezentanții AEI subliniază faptul că deciziile luate în ultima perioadă nu sunt suficiente pentru a transforma România într-un actor energetic de referință. Este nevoie de o viziune clară și de angajament politic pentru a facilita investițiile și pentru a stimula dezvoltarea sectorului de gaze din Marea Neagră. În același timp, este esențial ca România să se unească în eforturi de a atrage investitori și de a crea un cadru legislativ atractiv, care să sprijine exploatarea resurselor.
Perspectiva pe termen mediu și lung nu este, însă, lipsită de speranță. În condițiile în care războiul din Ucraina a accentuat provocările legate de securitatea energetică, România are nevoie să-și reevalueze urgent poziția și să-și stabilească strategii clare pentru valorificarea propriilor resurse. Absența unei așa-numite “hartă a energiei” de către autorități poate adânci vulnerabilitatea economică și geopolitică a țării.
În cele din urmă, evoluțiile recente și discuțiile din cadrul Uniunii Europene privind reducerea dependenței de combustibili fosili, precum și obiectivele de energie verde, nu trebuie să oprească România din a-și urmări propria dezvoltare energetică. Cât timp nu va exploata pe deplin potențialul din Marea Neagră, țara va rămâne la mila deciziilor externe, riscând să pierdă controlul asupra propriului viitor energetic.
