Conform Antena 3: Europa se confruntă cu un paradox sever: în timp ce criza locuințelor afectează milioane de cetățeni, aproape o treime din populația UE trăiește în case cu camere nefolosite. La polul opus se află România, unde doar 8,1% dintre oameni își permit acest „lux”, subliniind o disparitate majoră la nivel continental.
Datele Eurostat relevă că 33,4% dintre rezidenții UE ocupă locuințe subocupate, adică mai mari decât necesarul lor real. Această situație este frecvent întâlnită la persoanele în vârstă care rămân în casele primite de la părinți sau în care au crescut copiii, după ce aceștia și-au părăsit domiciliul.
Disparități majore între statele europene
Cipru deține recordul de subocupare, cu aproape 70% dintre locuitori trăind în spații mai mari decât necesarul. Alte state insulare, precum Irlanda (66%) și Malta (63,2%), înregistrează și ele rate ridicate. Această tendință este pronunțată și în țări precum Țările de Jos (58,5%) și Belgia (57%).
În contrast puternic, țările din estul și sud-estul Europei prezintă cele mai scăzute rate de subocupare. România este pe primul loc, urmată de Serbia (8,2%), Turcia (10,3%) și Letonia (10,5%). Italia și Grecia se situează și ele printre țările cu o pondere mică a locuințelor subocupate, cu 18,2%, respectiv 12,5%.
Spania, deși membră a UE, prezintă o situație diferită față de alte economii mari, cu o rată de subocupare de 54,3%, în timp ce Italia are doar 18,2%. Franța se află la 40,4%, iar Germania, la 33,3%, apropiată de media europeană.
Factori și soluții pentru subocuparea locuințelor
Federația Europeană a Organizațiilor Naționale care Lucrează cu Persoanele fără Adăpost (FEANTSA) atrage atenția asupra lipsei de locuințe mai mici și accesibile. Organizația sugerează că readucerea în circuit a spațiilor locative goale, alocate pentru locuințe sociale, ar putea fi o soluție mai eficientă decât penalizarea celor care ocupă locuințe mai mari.
Studiile indică faptul că proprietarii de locuințe sunt mult mai predispuși să subocupe spațiul locativ (40,5%) comparativ cu chiriașii (14,2%). Factorii demografici, precum gospodăriile cu o singură persoană sau fără copii, contribuie, de asemenea, la acest fenomen.
O provocare majoră în analiza datelor o reprezintă definițiile diferite ale ceea ce constituie o „cameră” în fiecare stat membru. De exemplu, în Spania, Irlanda și Finlanda, bucătăriile sunt incluse în calculul camerelor, ceea ce poate distorsiona comparabilitatea statisticilor.
Cercetătorii au constatat că doar 40% dintre persoanele care locuiesc în locuințe clasificate ca subocupate consideră că spațiul lor este prea mare, subliniind o discrepanță între indicatorii oficiali și percepția subiectivă a indivizilor. În medie, 41% dintre locuințele subocupate se află în marile orașe.
Sursa: Antena 3
