România, lider la inflație în UE: Scumpiri majore și putere de cumpărare în declin
La începutul anului 2026, România se confruntă cu cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, urmată de scumpiri accentuate la alimente și o scădere semnificativă a puterii de cumpărare. Datele economice indică o deteriorare generală a indicatorilor esențiali pentru nivelul de trai, cu impact direct asupra consumului și investițiilor. Aceste evoluții vin în contextul măsurilor economice implementate după instalarea Guvernului Bolojan.
Inflația, de aproape patru ori peste media europeană
Potrivit datelor Eurostat, rata anuală a inflației din România a atins 8,3% în februarie 2026, de aproape patru ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Comparativ, celelalte state membre au rate mult mai reduse: Slovacia cu 4,0% și Croația cu 3,9%. Această creștere a inflației plasează România pe primul loc în UE, evidențiind o presiune economică majoră.
Scumpirile la alimente, cele mai mari din UE
Presiunea inflaționistă se resimte puternic în sectorul alimentar. În ianuarie 2026, România a înregistrat cea mai mare inflație alimentară din Uniunea Europeană, de 7,6%, în timp ce media europeană a fost de 2,5%. Evoluția prețurilor la alimente arată o deteriorare accentuată față de perioada anterioară măsurilor guvernamentale. Inflația alimentară a crescut constant, de la începutul anului 2024. În 2025, a accelerat de la 4,3% în ianuarie la 8,9% în august. Chiar dacă a urmat o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat, cu 7,6% în ianuarie 2026.
Consumul și investițiile, în declin
Datele despre cerere confirmă slăbirea economică. Consumul, care era încă pe plus în prima jumătate a anului 2025, a trecut pe minus din august, ajungând la -6,2% în februarie 2026. În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut cu 55% în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă a anului precedent. Și puterea de cumpărare s-a erodat. Castigul salarial mediu net a intrat in teritoriu negativ, iar puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut brusc din septembrie 2025. În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiei medii a înregistrat o scădere de -8,3%.
În februarie 2026, Guvernul Bolojan a anunțat o analiză aprofundată a măsurilor de stabilizare economică, urmând să prezinte un plan detaliat pentru gestionarea inflației și a impactului asupra cetățenilor.
Sursa: Descopera
