BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% pe fondul incertitudinilor
București – Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Decizia vine pe fondul presiunilor dezinflaționiste generate de cererea agregată, dar și al efectelor inflaționiste anticipate ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu. Această criză este așteptată să impulsioneze creșterea inflației în trimestrul al doilea.
Inflația, sub lupa analiștilor
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. În același timp, rata inflației CORE2 ajustată anual a stagnat la începutul anului, înregistrând o ușoară scădere în primele două luni, până la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, realizată înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului, după ce efectele de bază se vor disipa în a doua jumătate a anului.
Evaluările BNR indică o accelerare a ratei anuale a inflației în trimestrul al doilea, depășind estimările anterioare. Acest lucru se datorează în principal impactului așteptat al prețurilor mai mari la combustibili, pe fondul creșterilor semnificative ale prețurilor petrolului și gazelor naturale, exacerbate de războiul din Orientul Mijlociu.
Incertitudini interne și externe, factori de decizie
Incertitudinile interne legate de continuarea consolidării fiscale și riscurile externe asociate cu evoluțiile din Orientul Mijlociu, care pot afecta dinamica economiilor și inflația în Europa și la nivel global, influențează deciziile BNR. Aceste aspecte, la care se adaugă impactul asupra costurilor de finanțare, au condus la amânarea anticipațiilor privind o eventuală reducere a ratei dobânzii. BNR subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, un element crucial pentru susținerea creșterii economice durabile.
Analistii Erste Group anticipează ca BNR să ia în considerare o posibilă reducere a ratei dobânzii nu mai devreme de ultima ședință a anului, programată în noiembrie. Această perspectivă este influențată de evoluțiile rapide atât pe plan intern (politică, fiscalitate), cât și extern (Orientul Mijlociu). Erste a revizuit prognoza de inflație la sfârșitul anului, de la 4,6% la 5,1%.
Ultimele date și analize sugerează o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu trimestrul precedent, însoțită, însă, de o scădere a dinamicii anuale a PIB-ului. În ianuarie 2026, vânzările de retail și volumul serviciilor către populație au înregistrat o scădere anuală semnificativă, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să scadă. Producția industrială a consemnat o contracție puternică de la an la an, iar schimbarea anuală a exporturilor de bunuri și servicii a scăzut vizibil în comparație cu importurile, reflectând o tendință negativă. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se diminueze.
Conform evaluărilor actuale, rata anuală a inflației va crește în perioada martie-iunie 2026, depășind estimările inițiale, în principal din cauza prețurilor mai mari la combustibili, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Acestea vor coincide cu efectele de bază nefavorabile din sectorul energetic, dar și cu efectele directe tranzitorii rezultate din expirarea schemei de plafonare a prețului energiei electrice și din creșterea cotelor de TVA și a accizelor, care se vor disipa în trimestrul al treilea.
În contextul actual, utilizarea la maxim a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este esențială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
