România continuă să se confrunte cu o criză acută în gestionarea deșeurilor, deși problemele sunt cunoscute și discutate la nivel național și european. Soluțiile prezentate oficial și pe hârtie rămân, în cea mai mare parte, doar forme de suprafață, în vreme ce în realitate, sistemul de colectare și reciclare a deșeurilor se află într-un stagnament profund.
Sortarea deșeurilor, doar pe hârtie
De cele mai multe ori, chiar dacă cetățenii și companiile își asumă responsabilitatea de a separa deșeurile conform legislației, totul se oprește acolo. „Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, explică fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu. În practică, sortarea nu presează și nu produce efecte concrete, iar materialele reciclabile, în loc să fie revalorificate, sunt deseori amestecate și abandonate în depozite sau la groapă.
Depozitarea, vectorul principal al problemelor de mediu
Situația dezolantă a managementului deșeurilor a fost întărită de estimările sectorului: peste 90% din deșeurile generate în România ajung în depozite, iar rata de reciclare se află la cele mai joase valori din Uniunea Europeană. Gropile de gunoi, însoțite adesea de depozite neautorizate, domină peisajul ecologic din aproape toate zonele țării. „Am văzut multe depozite neautorizate. Ai nevoie doar de informații din interior ca să ți le arate cineva”, a declarat Octavian Berceanu, referindu-se la lipsa controlului real din teren.
Potrivit cifrelor oficiale, în România există aproximativ 500 de depozite de deșeuri, de diverse dimensiuni și cu statut legal divers. Acestea contribuie la poluarea solului, a apelor subterane și afectează sănătatea publică, fiind o problemă majoră pentru autorități și mediu.
Acuzații și sancțiuni din partea Uniunii Europene
Situația obsesivă a depozitelor neconforme nu a rămas fără reacție din partea Bruxelles-ului. În ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de închidere și ecologizare a 92 dintre aceste depozite, stabilind ca termen limită data de iulie 2017. În prezent, nouă dintre acestea încă funcționează sau nu au fost ecologizate, încălcând flagrant normele europene. Această problemă nu este nouă: în 2023, România a fost sancționată cu o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, fiind obligată să suporte penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare sit neconform.
Transportul deșeurilor din alte state – o problemă în creștere
O componentă tot mai dificilă a situației o constituie și transporturile de deșeuri din alte țări, în special din Italia, Germania, Austria sau Olanda. Costurile foarte mici de depozitare în România, aproximativ 30 de euro pe tonă, atrag transporturi ilegale de deșeuri, uneori declarate drept materiale reciclabile, în realitate fiind pline de gunoi. În alte cazuri, actele sunt falsificate, iar camioanele încărcate cu plastic, cauciuc sau alte deșeuri periculoase traversează granițele în condiții de ilegalitate.
„România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitul în virtutea legislației UE”, explică Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca. În practică, aceste transporturi clandestine ajung în principal în depozite improvizate sau direct la groapa de gunoi, agravând problema gestionării deșeurilor și crescând riscurile ecologice și sanitare.
Privirea către un viitor mai curat
Situația pare să rămână departe de a fi rezolvată în următorii ani, pe măsură ce sistemul de gestionare a deșeurilor din România continuă să fie afectat de lipsă de control, infrastructură învechită și corupție. Cu sancțiuni dure din partea Uniunii Europene și presiunea societății civile, autoritățile sunt tot mai conștiente de urgența reformei, dar implementarea schimbărilor profunde pare încă a fi o provocare de durată. În așteptarea unor soluții reale, populația trebuie să conștientizeze rolul propriu în reducerea și sortarea deșeurilor, iar autoritățile să întărească controalele și constrângerea legală pentru a limita fluxul de deșeuri din afara granițelor. Între timp, problema depozitării nepăsătoare și a gestionării deficitare continuă să pună în pericol mediul și sănătatea publică în România.
