Conform Libertatea: Bilanțul primelor 100 de zile de mandat, în absența unui Guvern cu drepturi depline, îl poziționează pe Președintele Klaus Iohannis într-un rol de arbitru politic, într-o criză prelungită care își pune amprenta pe economie. Criticii îi reproșează ritmul lent al negocierilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în timp ce susținătorii subliniază utilizarea instrumentelor constituționale pentru a bloca legi controversate și pentru a menține direcția euro-atlantică a României.
Impactul celor 100 de zile de blocaj pe PNRR, inflație și curs
Factura blocajului politic, marcată de absența unui executiv cu atribuții complete, începe să se vadă clar în cifrele macroeconomice după exact 100 de zile de la picarea Guvernului. România a traversat această perioadă sub administrarea unui Guvern interimar, cu competențe limitate, ceea ce a generat blocaje în deciziile privind marile reforme. Lipsa unei majorități parlamentare stabile și a unui executiv cu mandat deplin s-a reflectat direct în absorbția fondurilor europene, în presiunea pe leul românesc și în evoluția inflației.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) resimte cel mai grav impact al acestei perioade. Un Guvern interimar nu are posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență sau de a angaja răspunderi pe proiecte de lege majore. Reformele cheie asumate prin PNRR, precum cea a pensiilor speciale, guvernanța companiilor de stat și pachetul de măsuri fiscale, au rămas, astfel, în stadiu de proiect. Ca urmare a neîndeplinirii jaloanelor critice, transmiterea și procesarea cererilor de plată de la Bruxelles s-au sistat practic pe parcursul verii. România riscă decalarea plăților pentru tranșele din a doua jumătate a anului 2026, iar presiunea se mută pe bugetul de stat, care a trebuit să prefinanțeze din resurse proprii unele șantiere de infrastructură.
Inflația și dobânzile, pe fondul incertitudinii
Pe fondul incertitudinii politice și al absenței unui plan clar de consolidare fiscală pentru a doua jumătate a anului 2026, lupta cu inflația a înregistrat un pas în spate. Inflația Băncii Naționale a României (BNR) s-a menținut peste pragul de 6,5–7%, alimentată de anticipațiile inflaționiste ridicate și de presiunile pe costurile de refinanțare ale statului. În ședințele de politică monetară desfășurate pe parcursul verii, BNR a fost nevoită să mențină dobânda cheie la nivelul de 6,50% pe an, evitând relaxarea monetară pentru a proteja leul și a nu scăpa de sub control așteptările privind inflația. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat la randamente mai ridicate pe piețele internă și externă, prima de risc de țară crescând pe perioada crizei politice.
Cursul EUR/RON și volatilitatea pieței valutare
Piața valutară a reacționat prompt la instabilitatea politică de la București. Imediat după căderea Guvernului pe 5 mai 2026, cursul oficial comunicat de BNR a urcat rapid la un maxim istoric, depășind pragul de 5,26 lei pentru un euro. Cursul s-a stabilizat ulterior în intervalul 5,21 – 5,24 lei/euro numai datorită intervențiilor discrete ale băncii centrale și a nivelului ridicat al rezervelor valutare. Cu toate acestea, analiștii bancari și-au revizuit în sus prognozele pentru finalul anului 2026, indicând o depreciere graduală sustenabilă spre 5,25–5,28 lei/euro dacă nu se instalează rapid un nou executiv.
Indicatorii macroeconomici la 100 de zile de criză, în perioada mai – august 2026, arată o depreciere a cursului BNR (EUR/RON) de la aproximativ 5,18 RON la 5,24 RON, stagnarea sau ușoara creștere a ratei inflației (de la 6,8% la 7,0%), blocarea dobânzii cheie BNR la 6,50% și amânarea sau blocarea pe jaloane a cererilor de plată PNRR, prezentând un risc major de pierdere de fonduri.
Instalarea unui nou Guvern cu o majoritate clară în Parlament nu mai este doar un calcul politic, ci o urgență economică primordială. Fără o rectificare bugetară rapidă și fără reluarea dialogului formal cu Comisia Europeană pentru PNRR, economia României riscă să intre în ultimul trimestru din 2026 sub presiunea deficitului bugetar și a costurilor tot mai mari de finanțare.
Sursa: Libertatea
