Româncă din Satu Mare, păgubită de un „prinț” nigerian, a pierdut 2,5 milioane de dolari

O femeie de afaceri din Satu Mare a devenit recent victimă a uneia dintre cele mai sofisticate escrocherii online de tip „romance scam” din România. În urma înșelăciunii, aceasta a pierdut peste 2,5 milioane de dolari, după ce a fost păcălită de un bărbat din Nigeria, al cărui nume nu a fost făcut public. Cazul a fost documentat de Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și preluat de presa locală, dezvăluind metodele complexe și bine puse la punct folosite de escroci pentru a înșela victimele.

Escrocherii sofisticate într-o epocă digitală plină de capcane

„Victima noastră a fost cucerită de povești de dragoste și de promisiuni de viitor împreună, specific în cazul acestor tipuri de escrocherii”, explică un reprezentant al autorităților locale, sublinind gradul de sofisticare al înșelătoriei. În oficializarea acestei scheme, infractorii folosesc adesea identități false, fotografii și povești care să trezească în victimă sentimentul de siguranță și speranță.

Metoda este cunoscută și ca „romance scam”, un tip de fraudă în care escrocii inițiază relații sentimentale cu victimele lor, cucerindu-le în timp și câștigându-le încrederea. Ulterior, pretind că sunt în nevoie de ajutor financiar sau de alte resurse, iar victimele, din dorința de a-și demonstra dragostea sau de a ajuta, cad în capcana acestor indivizi care exploatează sentimentele și încrederea.

Un caz expus de anchetele internaționale și localizate în România

În cazul de față, femeia de afaceri din Satu Mare a fost abordată de către un „partener” străin, care pretindea a fi un antreprenor de succes din Nigeria. În câteva luni, conversările s-au intensificat, iar victima a fost convinsă că are de-a face cu o persoană de încredere, capabilă să-i devină aliat în afaceri.

Însă, în cele din urmă, individul din Nigeria a început să solicite sume de bani, invocând situații de urgență sau necesitatea de a fi ajutat financiar pentru a finaliza anumite tranzacții împreună. Femeia, convinsă de sinceritatea partenerului, a transferat în numerar sau prin alte metode peste 2,5 milioane de dolari, sperând că astfel va construi o relație de durată și va avea de câștigat pe plan personal și profesional.

În momentul de față, femeia se află în stare de șoc, realizând amploarea pierderii și incapacitatea de a recupera sumele investite. Până în prezent, autoritățile române au deschis o anchetă pentru a identifica și urmări infractorii din Nigeria, dar, conform specialiștilor, astfel de cazuri sunt dificil de soluționat din cauza diferențelor de jurisdicție și a dificultăților în urmărirea internațională a infractorilor.

Impactul și riscurile acestor escrocherii în societate

Fenomenul „romance scam” nu afectează doar victimele financiare, ci și încrederea generală în relațiile online și în mediul digital. Într-o lume în care tranzacțiile și relațiile se desfășoară tot mai mult pe internet, escrocii devin din ce în ce mai abilizați și manipulanți.

„Este crucial ca cetățenii să fie conștienți de aceste metode și să nu cedeze impulsului de a trimite bani unor persoane pe care le cunosc doar în mediul virtual”, avertizează specialiștii în securitate digitală. De asemenea, autoritățile recomandă ca oricine suspectează o astfel de înșelătorie să raporteze imediat, pentru a nu permite ca aceste activități ilicite să fie perpetuate.

În cazul femeii din Satu Mare, pierderea sumei uriașe a atras atenția asupra pericolelor ascunse în spatele farmecului oferit de lumea virtuală. Este un semnal de alarmă pentru tot mai mulți oameni în lumea modernă, în care încrederea trebuie bine cântărită și protectă, mai ales în interacțiunile online.

Momentan, anchetatorii speră să destructureze rețeaua criminală și să identifice pe cei aflați în spatele acestor scheme, însă experiența arată că astfel de cazuri trebuie abordate cu maximă precauție și educație pentru a preveni victimele în viitor. Riscăm să asistăm în continuare la recidive și să vedem amploarea răului produs de aceste escrocherii bine organizate, dacă nu se vor intensifica măsurile preventive și de conștientizare.

Elena Stanescu

Autor

Lasa un comentariu