Social-democrații analizează atent retragerea miniștrilor din Guvernul condus de Ilie Bolojan, după ce membrii partidului vor decide la referendumul intern din 20 aprilie viitorul guvernării. Un astfel de scenariu ar obliga premierul să ceară un vot de încredere în Parlament, o situație cu multiple implicații politice.
Partidul Social Democrat (PSD) pare să evalueze diverse scenarii, încercând să crească presiunea, potrivit unor surse. Consultantul politic Adi Zăbavă a subliniat că aceasta va duce la o perioadă de instabilitate politică. Liderii PSD nu au stabilit încă întrebarea cheie pentru referendumul intern. Conform informațiilor, Sorin Grindeanu ia în calcul o singură întrebare, care va fi stabilită după întâlnirile regionale și discuțiile cu liderii locali. Grindeanu a declarat, pe 1 aprilie, după a șasea reuniune regională, că rezultatul votului din 20 aprilie nu va menține forma actuală a Guvernului.
De cealaltă parte, Ilie Bolojan nu ia în calcul demisia. El a afirmat că va acționa responsabil atâta timp cât se află în funcția de prim-ministru și consideră că cei care generează crize trebuie să își asume consecințele.
Implicațiile retragerii miniștrilor PSD
PSD are un vicepremier fără portofoliu și șase miniștri în Guvernul Bolojan, format din PNL, USR și UDMR. Retragerea acestora ar schimba componența politică a Guvernului. Conform legii, premierul este obligat să ceară un nou vot de încredere în Parlament. Dacă primește votul, Bolojan rămâne premier. În caz contrar, trebuie numit un nou Guvern.
Președintele Nicușor Dan ar fi obligat să cheme partidele la consultări. Ulterior, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de premier, care va supune Parlamentului un vot de învestitură. Până la instalarea noului guvern, premierul și miniștrii rămân în funcție, având un mandat interimar. Articolul 85 din Constituție prevede că, în cazul schimbării structurii politice a Guvernului, președintele poate numi miniștri doar cu aprobarea Parlamentului.
În cazul retragerii miniștrilor PSD, Ilie Bolojan trebuie să se prezinte în Parlament pentru votul de încredere, într-un interval de 45 de zile. Constituția nu stabilește consecințele depășirii acestui termen. În aceste 45 de zile, el poate numi doar miniștri interimari, cu acordul președintelui. În cazul în care Nicușor Dan nu susține acest demers, activitatea Guvernului ar putea fi blocată și votul de încredere în Parlament rămâne obligatoriu.
Moțiunea de cenzură, o opțiune pentru schimbarea Guvernului
PSD ar putea depune o moțiune de cenzură, o strategie folosită și în trecut. În iunie 2017, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Sorin Grindeanu, dar acesta a refuzat să demisioneze, s-a recurs la această măsură.
Sorin Grindeanu, ajuns acum la conducerea PSD, vorbește despre o evaluare („radiografie”) a guvernării, similară cu cea din 2017. Analistul politic Adi Zăbavă consideră că Bolojan va încerca să evite votul din Parlament. El mai spune că PSD nu dorește o moțiune de cenzură, scopul fiind acela de a atribui responsabilitatea pentru criză. Zăbavă a mai adăugat că șansele premierului de a trece de votul de încredere sunt mici, având în vedere matematica parlamentară.
Pentru a trece de votul de încredere, Guvernul are nevoie de 233 de voturi „pentru”. PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale au 181 de voturi. Bolojan ar mai avea nevoie de 52 de voturi pentru a continua guvernarea. Aceste voturi ar putea veni de la parlamentarii neafiliați, SOS, PACE și POT.
În cazul în care Ilie Bolojan pierde votul din Parlament, el rămâne interimar, pe durata negocierilor pentru o nouă majoritate. PNL și USR au stabilit, la finalul lunii martie, că nu vor negocia cu PSD o eventuală nouă majoritate, dacă acest partid va declanșa o criză politică.
Pe 20 aprilie, membrii PSD vor decide viitorul guvernării, iar rezultatele votului vor influența decisiv scena politică.
