Buletinul electronic nu funcționează în practică în România din cauza lipsei infrastructurii suficiente, generând dificultăți în utilizarea zilnică pentru cetățeni, deși autoritățile și-au stabilit obiective ambițioase în domeniu. În ciuda implementării sale în teorie, experiența de pe teren arată că documentul digital nu a reușit să înlocuiască complet vechiul sistem de identificare, contribuind la perpetuarea birocrației și a frustrărilor în rândul populației.
Bariera infrastructurii și a adaptării instituțiilor
De la lansarea proiectului, majoritatea instituțiilor publice și private nu s-au adaptat încă sistemului de emitere și verificare a buletinului electronic. Mulți funcționari încă preferă documentele pe hârtie, invocând lipsa tehnologiei necesare sau neinițierea procedurilor digitale. În plus, necesitatea unui access rapid și sigur în baze de date nu a fost încă asigurată la nivel național, ceea ce face ca pentru mulți români, buletinul electronic să rămână un simplu concept, fără aplicabilitate practică.
Retragerea vechilor dizabilități administrative a fost prioritar în proiectele guvernamentale, însă rezultatele nu s-au soldat cu schimbări semnificative. „Fără infrastructură adecvată, nu putem susține o tranziție complet digitalizată, iar cetățenii se confruntă în continuare cu dificultăți la verificarea identității sau în alte situații de zi cu zi”, a declarat un reprezentant al unei asociații de consumatori.
Unul dintre cele mai frecvente probleme întâmpinate de cetățeni este dificultatea de a utiliza buletinul electronic pentru validări la diferite servicii online, fie că vorbim de programări pentru sănătate, înregistrări la autorități sau tranzacții financiare. La nivel național, doar o parte redusă a instituțiilor are o infrastructură compatibilă cu aceste tehnologii, ceea ce limitează drastic utilizarea reală a documentului digital.
Impactul asupra cetățenilor și a activităților zilnice
Pentru mulți români, buletinul electronic rămâne mai mult un ideal al autorităților decât o realitate cotidiană. În lipsa unui sistem interoperabil, utilizatorii trebuie să poarte în continuare actul fizic, de multe ori în condiții incomode. Mulți reclamă că nu pot elimina vizitele la ghișee sau completarea formularelor, deoarece diverse instituții încă solicită documente pe hârtie pentru verificare.
„Am încercat de mai multe ori să folosesc buletinul electronic pentru înregistrarea online, dar aplicația nu funcționa sau nu mi-a recunoscut documentul”, spune Mariana, o pensionară din Brașov. „Mi s-a spus clar că trebuie să mă duc personal să dau actul, ceea ce pierdem mult timp și energie.”
Experiența cetățenilor relevă o diferență clară între obiectivele oficiale și realitatea din teren, fapt care afectează încrederea în procesul de digitalizare. Potrivit unor statistică, doar 23% dintre instituțiile publice sunt încă pregătite pentru activități complet digitalizate, iar majoritatea utilizatorilor se confruntă cu probleme tehnice sau lipsă de instrucțiuni clare.
Cu toate acestea, autoritățile susțin că în ultimele luni s-au făcut pași în infrastructură, însă dezbaterile continuă privind eficacitatea și viteza implementării. În ciuda acestor declarații, răspunsurile cetățenilor indică un decalaj major între teorie și practică, iar buletinul electronic nu s-a dovedit încă util, ci mai degrabă o provocare pentru utilizatori.
In data de 15 februarie 2023, Ministerul Digitalizării a anunțat că în următoarele șase luni va fi intensificat procesul de integrare a infrastructurii necesare, însă pentru milioane de români, lipsa tehnologiei este încă o barieră de netrecut în utilizarea documentului electronic.
