Inegalități încă adâncite în educație: tinerii din medii defavorizate evită carierele creative, iar sistemul le limitează accesul
În timp ce creativitatea este recunoscută pe plan internațional ca motor al inovării și al dezvoltării economice, realitatea din școlile din Marea Britanie evidențiază un alt tablou. Tinerii din medii sociale defavorizate, în special fetele, sunt îndrumați încă din perioada școlară către un traseu educațional și profesional tot mai îngust, care îi descurajează să opteze pentru materiile artistice și creative. Acest fenomen nu doar că perpetuează inegalitățile socio-economice, ci ridică semne de întrebare cu privire la valorile și prioritățile definite de sistemele educationale.
Traseul școlar și stereotipurile legate de materiile creative
Un studiu amplu realizat pe un eșantion de peste 1,7 milioane de elevi din Anglia scoate la iveală o realitate dură: deși aproape jumătate dintre elevii de 14 ani spun că îndrăgesc materiile creative, precum artele vizuale, muzica sau teatrul, doar o mică parte ajung să le urmeze în carierele lor timpurii. În mod alarmant, proporția celor care aleg aceste discipline în cadrul examenelor obligatorii (GCSE) sau în învățământul superior scade vertiginos după vârsta de 16 ani. La universitate, doar 3,8% dintre studenți se specializează constant în domenii creative, iar interesul în rândul fetelor din medii defavorizate se diminuează implicând un dezavantaj proiectat din și mai timpurii etape ale educației.
Analiza cercetătorilor relevă un traseu tot mai îngust pentru tinerii proveniți din familie cu venituri mici: starile inițiale de interes față de materiile creative sunt adesea abandonate de-a lungul anilor, motivul fiind mai ales lipsa resurselor, sprijinului și încurajării din partea mediului familial și școlar. „Dacă ai o diplomă universitară într-un domeniu creativ, ai șanse mult mai mari să lucrezi în acel sector. Însă tinerii din familii cu venituri mici, mai ales fetele, ajung mai rar să aibă această opțiune”, explică profesoara Sonia Ilie.
Sistemul educațional și prejudecățile socio-economice
Ierarhia din liceu și colegii de tip FE (Further Education) contribuie la perpetuarea acestor inegalități. Materiile creative, considerate de sistem ca fiind “mai ușor” sau de “nivel inferior”, sunt percepute ca lipsite de prestigiu, un stigmatist de multe ori transmis de profesori și de familie. În plus, tinerii din clasele defavorizate nu beneficiază de aceleași oportunități de dezvoltare sau conexiuni pentru a pătrunde în industriile culturale și artistice. Resursele pentru stagii neplătite, pentru construirea unui portofoliu sau participarea la evenimente de profil sunt mai greu accesibile, ceea ce reduce drastic șansele de a pătrunde pe piața muncii în aceste domenii.
Un alt aspect fundamental constatată de cercetare ține de valoarea socială atribuită acestor domenii. În timp ce o diplomă universitară în domenii creative deschide uși importante, absolvenții de colegii FE, chiar dacă dobândesc o experiență practică valoroasă, se confruntă cu oportunități mai reduse de angajare și cu un sistem care favorizează diferențierea socio-economică. Acest sistem “divizat”, în care pregătirea academică superioară este privilegiată, face ca carierele creative să rămână inaccesibile multor tineri, alimentând astfel un cerc vicios de excluziune.
Ce se poate face pentru a schimba această realitate?
Legătura dintre educație și inegalitate devine și mai vizibilă în cazul acestor tineri: dacă nu se iau măsuri concrete, inechitățile persistă și chiar se accentuează. Cercetătorii recomandă clarificarea și valorificarea mai puternică a opțiunilor educaționale după vârsta de 16 ani, precum și recunoașterea eşecurilor și reușitelor din colegiile de tip FE. În același timp, este nevoie de programe și inițiative care să sprijine direct fete și elevi din medii sărace, încurajându-i să continue să exploreze și să își dezvolte talentul artistic fără constrângeri.
„Dacă lucrurile rămân neschimbate, sistemul va continua să reproducă inegalitățile existente în industriile creative”, avertizează Sonia Ilie, subliniind că o resetare a valorilor și o reevaluare a rolului materiilor creative în sistemul educațional sunt absolut necesare.
Într-un context mai larg, semnale recente indică și o reevaluare a valorii muncii artistice și culturale, inclusiv inițiative pentru sprijinirea tinerilor talentați din medii defavorizate. Pe măsură ce societățile încearcă să reducă decalajele sociale, educația trebuie să devină și mai deschisă și mai incluzivă, pentru că abia atunci poate sprijini cu adevărat diversitatea și creativitatea. În timp ce sistemul actual pare să pună accent pe rezultatele academice și pe norme rigide, noile perspective din domeniul educației propun un model în care talentul și originalitatea să fie valorificate ca piloni fundamentali ai viitorului.
