România face un pas important în întărirea capacității de protecție civilă, în condițiile în care un studiu realizat în 2022 a relevat o situație alarmantă: doar 5% dintre cetățeni pot fi adăpostiți în caz de urgență sau conflict. La aproape un an de atunci, autoritățile pun în situație de alertă planuri de extindere a rețelei de adăposturi, vizând spații din ce în ce mai diverse, de la parcări subterane la stații de metrou și alte zone subterane neutilizate până acum.
Eforturile autorităților de la București și din țară se intensifică pentru crearea unui sistem viabil de adăposturi civile
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, explică că recent au fost demarate acțiuni concrete pentru identificarea unor spații suplimentare, care să poată fi adaptate ca adăposturi în caz de nevoie. „Se identifică spații suplimentare. Și deja suntem în această etapă. De exemplu, acum suntem în curs de identificare de parcări subterane, în curs de identificare de spații subterane. Sunt spații care nu au fost identificate până acum”, explică Raed Arafat.
Potrivit oficialului, această strategie are ca scop creșterea substanțială a populației protejate, însă nu indică o amenințare iminentă. În acest sens, adaugă că aceste măsuri sunt pur preventive, aliniate cu comparații din alte state europene. „De regulă, este dat exemplul Finlandei, care atinge aproape 88% din populație, sau Elveția, care ajunge cam la 100% din populație. Chiar unii spun că au capacitate care depășește numărul total al populației”, afirmă Arafat, subliniind că diferențele dintre țările europene în ceea ce privește capacitatea de adăpostire sunt considerabile.
Spații subterane și stații de metrou – de la teorie la practică
Un aspect important al strategiei de extindere îl reprezintă utilizarea spațiilor existente, precum parcările subterane și stațiile de metrou din București, ca adăposturi civile. În timp ce multe dintre aceste spații sunt încă în faza de adaptare, proiectul vizează o creștere semnificativă a capacităților de protecție. „Metroul – toate stațiile de metrou – pot fi spații de adăpost, dar sunt și spații suplimentare la metrou, care pot fi adaptate ca adăposturi pentru un număr mai mare de persoane”, explică Arafat. Totodată, acesta subliniază că „-ele erau prevăzute în plan. Eu știu că încă nu sunt complet puse la punct, dar sunt prevăzute”.
Accesul rapid la informații pentru cetățeni, un avantaj în situații de urgență
Pentru a veni în sprijinul populației, Departamentul pentru Situații de Urgență a implementat o aplicație mobilă cu o hartă interactivă, care afișează cele mai apropiate adăposturi, inclusiv cele din rețeaua de metrou și alte zone subterane. „Dacă intrați pe aplicația DSU, o să vedeți că în București, cel puțin – și nu numai în București – spațiile de adăpostire sunt semnalate pe harta interactivă. Dacă sunteți într-o zonă și porniți aplicația, vă arată care este spațiul cel mai apropiat. Dacă apăsați pe el, vă arată adresa lui”, explică Arafat.
Această măsură reprezintă o parte din planul de familiarizare și pregătire a populației, într-un context în care autoritățile insistă asupra faptului că aceste acțiuni nu sunt rezultatul unei amenințări imediate, ci o măsură de precauție și planificare pe termen lung. Intenția este ca, odată finalizată extinderea rețelei și actualizarea listelor de adăposturi, cetățenii să fie instruiți corespunzător despre utilizarea acestor spații și să poată acționa rapid în caz de urgență.
Perspective și provocări
Deși inițiativele sunt binevenite, specialiștii subliniază că extinderea infrastructurii de adăpostire nu va fi suficientă dacă nu va fi susținută de campanii eficiente de informare și antrenament al populației. În plus, adaptarea spațiilor existente, în special a celor din zone aglomerate precum stațiile de metrou, necesită investiții consistente pentru a asigura un nivel sigur și compatibil cu standardele internaționale.
Într-un context geopolitic fluctuant, nationala România rămâne vigilantă și încearcă să se pregătească pentru orice scenariu, deși oficialii subliniază în mod repetat că aceste acțiuni sunt doar un pas preventiv, menite să crească reziliența societății. În final, cea mai importantă și complexă provocare rămâne conștientizarea și pregătirea cu răbdare și responsabilitate a fiecărui cetățean.
