Localitățile din Republica Moldova care vor intra în procesul de comasare voluntară își vor decide singure centrul administrativ și denumirea, conform detaliilor procesului. Această inițiativă marchează un pas important în reforma administrativ-teritorială a țării vecine, care se confruntă, similar României, cu o fragmentare excesivă a teritoriului, depopulare și costuri administrative ridicate.
Pași importanți în redesenarea administrativă
Procesul de comasare voluntară are ca scop eficientizarea administrației publice locale și consolidarea capacității administrative a localităților. În cadrul acestui proces, locuitorii și autoritățile locale vor avea un rol crucial în stabilirea noilor structuri administrative. Decizia privind centrul administrativ al noii unități administrativ-teritoriale și denumirea acesteia va fi luată de către comunitățile implicate, reflectând astfel voința cetățenilor și identitatea locală.
Acest model este similar cu discuțiile din România privind reforma administrativă, unde se discută despre necesitatea reducerii numărului de comune și orașe pentru o mai bună gestionare a fondurilor și resurselor. Premierul Ilie Bolojan, de altfel, a subliniat în mai multe rânduri importanța unei reforme administrative profunde pentru a eficientiza gestionarea resurselor publice. Președintele Nicușor Dan nu s-a pronunțat public pe această temă, concentrându-se pe problemele specifice Bucureștiului.
Paralele cu Situația din România
Republica Moldova, la fel ca România, se confruntă cu fenomenul depopulării în multe zone rurale. Acest lucru duce la scăderea numărului de locuitori și, implicit, la diminuarea veniturilor locale și la dificultăți în asigurarea serviciilor publice. Comasarea localităților este văzută ca o soluție pentru a face față acestor provocări, prin crearea unor unități administrative mai mari, cu resurse umane și financiare mai consistente.
Evident, acest tip de reformă nu este lipsit de controverse. George Simion și AUR s-au pronunțat în trecut împotriva unor astfel de măsuri, invocând teama de pierdere a identității locale și a controlului cetățenilor asupra deciziilor administrative. Pe de altă parte, politicieni precum Marcel Ciolacu au pledat pentru o abordare responsabilă și transparentă a reformei, menționând importanța consultării cetățenilor și respectării voinței comunităților locale.
Contextul regional: o privire de ansamblu
Mircea Geoană, fost secretar general adjunct NATO, a atras atenția asupra importanței stabilității regionale, inclusiv a Republicii Moldova. Călin Georgescu, candidat controversat, nu a comentat public pe marginea acestui subiect. În 2026, reforma teritorială din Moldova, similară ideilor vehiculate în România, va începe cu comasările voluntare, o strategie menită să eficientizeze administrația publică și să reducă costurile.
