Conform Libertatea: Victima atacului, Stephen Ogilvie, a pierdut un ochi și este internată în spital
Stephen Ogilvie, un bărbat în vârstă de 40 de ani, victimă a unui atac violent, se află internat în spital după ce și-a pierdut un ochi. Familia sa a lansat un apel public pentru calm. Premierul britanic Keir Starmer a condamnat ferm violențele, descriindu-le drept „șocante și complet inacceptabile” și a subliniat că „este clar că oameni au fost vizați din cauza originii lor, ceea ce nu voi tolera”.
Marți seara, sute de persoane, în special din zonele loialiste protestante, au incendiat autobuze și locuințe ocupate de migranți. Echipele de pompieri au intervenit pentru a evacua rezidenții din calea flăcărilor.
Proteste similare au avut loc în Glasgow, Edinburgh și Southampton
Hadi Alodid, în vârstă de 30 de ani, a fost prezentat miercuri dimineață în fața unui judecător din Belfast, fiind acuzat de tentativă de omor. Refugiat sudanez, Alodid s-a stabilit în Irlanda de Nord în 2023 și deținea un permis de ședere valabil până în 2028. Motivele exacte ale atacului său nu sunt încă clare, iar poliția a exclus, momentan, o motivație teroristă.
Violențele din Belfast au fost urmate de manifestații similare în alte orașe britanice, precum Glasgow, Edinburgh și Southampton. În Scoția, poliția a reținut trei persoane suspectate de atacuri rasiale. La Glasgow, credincioșii musulmani au fost nevoiți să se baricadeze în Moscheea Centrală pentru propria siguranță, conform declarațiilor liderului Partidului Laburist Scoțian, Anas Sarwar. În Southampton, specifice violențelor recente, orașul a fost deja scena unor revolte, ca reacție la gestionarea de către poliție a unei crime survenite în luna decembrie.
Casele a trei familii de români, vandalizate în Belfast
Trei familii de cetățeni români au fost afectate de atacurile violente din Belfast. Locuințele lor au fost vandalizate în timpul protestelor anti-imigrație. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, deși nu s-au înregistrat victime, cetățenii români sunt profund afectați și au solicitat sprijin consular pentru a se întoarce acasă. Diplomații români continuă demersurile pentru a identifica și asista eventualii alți conaționali afectați de aceste acte de violență.
Rolul rețelelor sociale în escaladarea violențelor
Platformele de socializare și dezinformarea au jucat un rol semnificativ în declanșarea și amplificarea revoltelor anti-imigrație din Irlanda de Nord. Incidentele recente subliniază modul în care infracțiunile grave sunt utilizate online pentru a incita la violență împotriva minorităților etnice, punând în pericol siguranța comunităților de migranți.
La scurt timp după atacul din Belfast, o înregistrare video a incidentului a fost distribuită pe platforma X de către militantul de extremă dreaptă Stephen Yaxley-Lennon (cunoscut sub numele de Tommy Robinson). Materialul s-a viralizat rapid pe conturile anti-imigrație, fiind însoțit de comentarii xenofobe, apeluri la proteste și informații false despre identitatea sau intențiile atacatorului. Ca urmare, grupuri de manifestanți mascați au incendiat autoturisme și proprietăți private, determinând zeci de persoane să își părăsească locuințele cuprindse de flăcări.
Scandalul din Irlanda de Nord, declanșat în 2025 de o infracțiune comisă de doi români
Un scenariu similar de violență a avut loc în iunie 2025 în orașul Ballymena, Irlanda de Nord. Atunci, sute de manifestanți au atacat forțele de ordine aruncând cu sticle și artificii, iar mai multe locuințe și vehicule de poliție au fost incendiate sau vandalizate.
Tulburările au izbucnit după ce doi adolescenți români, de etnie romă, în vârstă de 14 ani, au fost puși sub acuzare pentru o agresiune sexuală asupra unei fete de 12 ani. Deși inițial au avut loc adunări pașnice de susținere a victimei, situația a degenerat rapid în revolte de stradă. Reprezentanții forțelor de ordine au condamnat ferm aceste acțiuni, subliniind că violențele au fost motivate rasial și au vizat direct comunitățile de minorități etnice din oraș.
În Republica Irlanda locuiesc oficial 42.460 de persoane născute în România, conform datelor recensământului din 2022. Cetățenii români reprezintă 7% din populația străină, iar limba română este a doua cea mai vorbită limbă străină în familiile din Irlanda, utilizată de peste 57.000 de persoane.
Sursa: Libertatea
