Conform Descopera: Aproape patru din zece profesori din România iau în serios în considerare părăsirea carierei didactice, în timp ce mai mult de jumătate se confruntă frecvent cu situații stresante la locul de muncă. Unul din șapte cadre didactice prezintă risc de burnout, conform concluziilor „Barometrului stării de bine a profesorilor din România”, un studiu realizat pe un eșantion național de 1.518 profesori din învățământul preuniversitar.
Stresul omniprezent la catedră
Studiul, elaborat de InIm Institute și Frappe Digital, arată că 51% dintre profesori au raportat confruntarea cu situații stresante în ultimele patru săptămâni. Acest procent este mai ridicat decât în rândul medicilor de familie (45%) și aproape dublu față de populația urbană activă (26%). Femeile, profesorii din mediul urban, precum și cei din gimnaziu și liceu resimt stresul mai puternic. Cel mai mare nivel de stres s-a înregistrat în București, ajungând la 59%.
Risc crescut de burnout și intenția de a renunța
Alarmant este faptul că 14% dintre profesori se află într-o zonă de risc ridicat de burnout, comparativ cu 10% dintre medicii de familie. Categoriile cele mai vulnerabile sunt profesorii sub 45 de ani (19%) și cei din București. Poate cea mai îngrijorătoare statistică este legată de intenția de a abandona profesia: 38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la învățământ. Acest procent crește la 44% pentru segmentul de vârstă 30-44 de ani și la 48% în București. Autorii studiului leagă această intenție de frecvența situațiilor stresante și de suprasolicitarea birocratică.
Inechilibrul dintre satisfacție și viața personală
Un paradox evidențiat de raport este că, deși 39% dintre profesori declară un nivel foarte ridicat de satisfacție față de munca lor, comparabil cu medicii de familie (36%), doar 33% consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală. În comparație, în populația urbană activă, acest procent este de 55%. Femeile și profesorii între 30 și 44 de ani sunt cel mai afectate de acest dezechilibru, confruntându-se adesea cu necesitatea de a împăca solicitările profesionale cu responsabilitățile familiale.
Diferențe între nivelurile de învățământ
Rezultatele studiului arată diferențe semnificative între nivelurile de învățământ. Profesorii din grădinițe și ciclul primar raportează niveluri mai ridicate de satisfacție profesională, un echilibru mai bun între muncă și viața personală și mai puțin stres. Pe de altă parte, profesorii de gimnaziu și liceu înregistrează cele mai dificile rezultate, cu niveluri de stres și burnout ridicate. Cercetarea a utilizat și modelul psihologic SCARF, evidențiind că profesorii obțin un indice general de doar 33%, cele mai slabe rezultate fiind la capitolele statut și corectitudine, sugerând o percepție redusă de apreciere și respect în societate.
Principalele nemulțumiri ale profesorilor vizează volumul mare de birocrație, suprasolicitarea profesională, salariile considerate insuficiente, relațiile dificile cu părinții și lipsa de motivație a elevilor. Raportul recomandă reducerea poverii administrative, investiții în recunoașterea statutului profesorilor, dezvoltarea competențelor socio-emoționale și implementarea unui sprijin psihologic real pentru cadrele didactice, cu măsuri adaptate în special profesorilor din gimnaziu și liceu. Totodată, autorii sugerează realizarea periodică a acestui tip de barometru pentru monitorizarea stării de bine a profesorilor.
Sursa: Descopera
