Între bucuria gustului și controversele legate de siguranța alimentelor, puiul cu pielea galbenă a devenit recent subiect de dezbatere în România. Deși în mod tradițional, carnea de pasăre albă era preferată în bucătăria românească, cererea pentru varianta galbenă a crescut semnificativ în ultimii ani. În spatele acestui trend există însă informații care pun sub semnul întrebării modul în care acest aspect estetic este obținut, precum și implicațiile asupra sănătății consumatorilor.
Cum ajunge puiul să aibă pielea galbenă: hrana și rasa
Profesorul universitar Marius Giorgi Usturoi, de la Facultatea de Zootehnie a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, explică faptul că apariția puiului galben în România are ca principal motiv cererea pieței. El evidențiază două moduri principale în care această culoare poate fi omisă: fie alegând rase sau tipuri de pui cu creștere lentă, fie ajustând hrana pentru a include ingrediente naturale sau sintetice bogate în carotenoizi, pigmenți naturali care dau culoarea galbenă pielii.
„Una dintre ele ar fi utilizarea de material biologic specializat în această direcție. Și este vorba de așa-numitul pui cu creștere lentă, la care una dintre caracteristici este culoarea galbenă a pielii și a picioarelor. Tipul ăsta de pui comportă și un regim de alimentație ceva mai redus, în așa fel încât sacrificarea lui să fie la o vârstă mai înaintată, minimum 56 de zile,” explică profesorul. În plus, acesta adaugă că aceste păsări sunt crescut în spații deschise, iar carnea lor conține mai puțină apă și mai multă substanță uscată, fiind considerate selecții speciale pentru consumatorii din piață.
Alimentația, cheia pentru culoarea specifică
Când vine vorba despre pigmentare, alimentația joacă un rol esențial. Specialiștii confirmă faptul că furajele păsărilor pot fi îmbogățite cu ingrediente naturale precum morcov, dovleac, porumb sau pepene galben, toate având în comun prezența carotenoizilor. Porumbul, în special, este responsabilul principal pentru obținerea nuanței galbene, datorită zeaxantinei, o xantofilă naturală prezentă în acest cereal.
„Pentru a induce această culoare galben, solicitată tot mai mult de piața de consum, se folosesc substanțe naturale sau materii prime în nutrețurile combinate care sunt bogate în carotenoizi,” spune profesorul Usturoi. În cazul puilor crescuți pentru carne sănătoasă și cu aspect galben, porumbul rămâne ingredientul de bază. Utilizarea acestor pigmenți naturali nu are însă nimic în comun cu tehnicile artificiale de vopsire post-sacrificare, practici pe care autoritățile le și-au exprimat în ultimul timp intenția de a combate.
Avertisment privind adulterul și substanțele artificiale
Controversele cu privire la modul de obținere a culorii puilor dau naștere și unor temeri legate de siguranța alimentelor. În unele cazuri, furajele pot conține aditivi aprobați, precum xantofile extrase din flori de marigold, folosite pentru intensificarea culorii pieptului și gălbenușului de ou. Profesorul Marius Usturoi pune însă accent pe faptul că astfel de substanțe sunt strict reglementate și aprobate pentru utilizare, iar posibilitatea ca puii să fie „vopsiți” artificial în mod intenționat, în abatoare, este neconvingătoare.
„Închipuiți-vă, într-un abator unde sunt câteva sute de oameni care lucrează non-stop, în două, în trei schimburi, și undeva la capătul abatorului câțiva muncitori ar începe să introducă carcasele de pui într-o apă colorată. Se vede, transpiră o astfel de informație și nu cred că își permite nimeni să facă așa ceva,” adaugă expertul.
Părerea fermierilor și a consumatorilor
Fermieri precum Puiu Ilisei, proprietarul unei ferme de pui de carne, susțin că diferența dintre puiul galben și cel standard alb ține în primul rând de modul în care sunt hrăniți. El explică că folosirea porumbului și a unui extract natural de caroten, precum cel din morcov, contribuie direct la obținerea culorii dorite.
„Folosesc mai mult porumb în alimentație, porumbul îi îngălbenește mai tare pielea. Folosesc, de asemenea, în alimentație niște caroten, de morcov, de exemplu, nu e interzis, nu e chimic, și ăla îngălbenește pielea și mai tare,” spune fermierul. Totodată, acesta admite că o parte din promovarea puilor galbeni ține și de marketing, pentru a atrage un segment de consumatori interesați de produsul „proaspăt” și „natural”, însă asigură că rețeta de nutriție nu implică niciun fel de substanțe artificiale.
Pe fondul acestor declarații, oamenii de specialitate urmăresc cu atenție evoluțiile legislative pentru a asigura transparența și siguranța alimentelor comercializate pe piața românească. În timp ce opinia publică rămâne împărțită între preferințele estetice și preocupările pentru sănătate, cert este că piața va continua să evolueze în funcție de cerere, dar și de reglementările privind siguranța alimentară.
