Prețul mediu al cărnii de miel de pe piața românească a depășit cu mult orice record recent, înregistrând o creștere spectaculoasă de peste 133% într-o singură săptămână. Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, carcasa de 100 de kilograme a ajuns la un preț mediu de 1.025 de euro, comparativ cu 439,7 euro cu o săptămână în urmă. Este cel mai înalt nivel pentru acest produs în ultimii ani, având în vedere că în ianuarie 2026 prețurile au atins o medie de 959,9 euro, dar au fost mai scăzute în ultimele luni.
Această explozie de prețuri nu poate fi ignorată, cu atât mai mult cu cât, față de aceeași perioadă a anului precedent, scumpirea este de aproape 240%. În plus, față de luna anterioară, creșterea este de 190%, ceea ce indică o tendință accelarată de scumpire pe piața cărnii de miel. În comparație cu statele membre ale Uniunii Europene, România se distinge prin această majorare fără precedent, în condițiile în care media europeană a creșterii de preț a fost de doar 5,4%. În general, prețul mediu al cărnii de miel în UE se află acum la aproape 980 de euro pentru o sută de kilograme, dar România are un preț mult peste media europeană, fiind a doua cea mai scumpă piață la nivel comunitar.
Cercetările relevă o picaj istoric al prețurilor românești
România, fiind al doilea mare producător de carne de oaie din UE după Spania, unde au fost sacrificate aproape 8 milioane de capete în 2025, suferă însă de pe urma unui declin al producției. Anul trecut, volumele de carne de oaie furnizate pe piața locală au scăzut cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la reducerea generală a ofertei în blocul comunitar, de 4,8%. Această reducere a disponibilităților pe piața internă explică o parte a creșterii abrupte a prețurilor, însă nu întregul peisaj, fiind nevoie și de o analiză a factorilor externi.
„Prețul mediu al mielului de pe porțiunea de 13 kilograme la poarta fermelor românești a crescut cu 133% într-o singură săptămână”, se menționează în datele oficiale. Pentru comparatie, alte state europene au înregistrat creșteri, dar mult mai moderate: în Ungaria, de exemplu, a fost raportată o majorare de 23,4%, iar în Spania, Germania, Franța sau Bulgaria, creșterile sunt în jurul a 5%. Cu toate acestea, mai multe țări au depășit pragul de 1.000 de euro pentru o sută de kilograme, printre ele fiind Spania, Germania, Franța, Belgia, Croația, Bulgaria și Ungaria.
Factori globali și locali determină această ofensivă a prețurilor
Pe de altă parte, în cadrul Uniunii Europene, prețul mediu pentru carne de miel de sub 13 kilograme a ajuns la 968,5 euro, în ciuda unei ieftiniri săptămânale de 1,8%. În schimb, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, această categorie a consemnat o creștere de 15,3%. În România, din cauza lipsei de date precise pentru această categorie, nu se pot face comparații, însă analiștii avertizează că dinamica ascendentă a prețurilor globale, factorii de ofertă și cerere, precum și creșterea costurilor de producție, sunt responsabili în egală măsură pentru această criză a prețurilor.
Cauzele principale ale situației actuale pot fi atribuite, pe de o parte, impactului consecințelor pandemiei, care a distorsionat lanțurile de aprovizionare, și pe de altă parte, evenimentelor geopolitice și economice recente. Cererea crescută pentru carne de miel, în special în contextul sărbătorilor pascale sau a altor evenimente culturale, combinată cu o ofertă diminuată, a condus la această creștere bruscă de prețuri.
Pe termen mediu, speculațiile și volatilitatea pieței stârnesc îngrijorări privind stabilitatea prețurilor pentru carne de miel în România și în Europa. Autoritățile locale și europene sunt conștiente de această situație și analizează măsuri pentru a tempera scumpirea, însă scenariile pe termen scurt și mediu indică o volatilitate în creștere, cu efecte directe asupra consumatorilor, dar și asupra industriei producătoare.
Astfel, această criză a prețurilor nu pare să-și fi atins încă apogeul, iar evoluțiile din următoarele luni vor fi decisive pentru stabilitatea pieței de carne de miel din România și nu numai. Într-un context de costuri în creștere și de consum continuu, tot mai mulți actori din lanțul de aprovizionare sunt preocupați de impactul asupra prețurilor finale pentru consumatori, iar soluțiile pentru echilibrare par încă departe.
